Fratii Ioan si Viorel Micula, proprietarii European Food, au castigat definitiv procesul intentat statului roman la ICSID, Curtea de Arbitraj de pe langa Banca Mondiala, si trebuie sa primeasca despagubiri de peste 200 de milioane de euro, a declarat, pentru Mediafax, omul de afaceri Ioan Micula.

Fratii Viorel si Ioan Micula (foto arhiva)Foto: AGERPRES

"Vineri seara s-a dat la Washington decizia in cererea de annulment (actiunea in anularea hotararii arbitrale , n.r.) facuta de Romania impreuna cu Comisia Europeana impotriva rezultatului in procesul de la ICSID si toate cererile Romaniei si Comisiei Europene au fost respinse. Decizia este finala, iar statul nu mare are alta cale de atac pentru anularea deciziei. (...) Decizia este executorie in toate tarile care intra sub competenta ICSID", a spus, sambata Ioan Micula.

Suma pe care statul trebuie sa o plateasca a crescut constant incepand din decembrie 2013, cand s-a dat decizia in acest caz, atacata ulterior de stat si Comisia Europeana. Potrivit site-ului ICSID, numarul statelor contractante si semnatare este in prezent de 160.

"Suma este foarte mare, din cauza dobanzilor care s-au acumulat in ultimii doi ani. Sunt peste doua sute si ceva de milioane de euro. In fiecare zi in care nu se plateste se aduna cateva zeci de mii de euro", a afirmat Ioan Micula.

Statul trebuie sa respecte decizia ICSID, iar in caz contrar avocatii au primit dispozitii sa recupereze banii indreptandu-se impotriva activelor detinute de stat in tarile care sunt parte a ICSID.

"Nu-i treaba noastra. Noi am dat aceasta sarcina avocatilor, care vor recupera. Poate ati auzit, acum cateva luni, dar atunci nu era finala chestia asta cu cererea de annulment, in Belgia s-a incercat executarea unor societati ale statului (ROMATSA, n.red.). De data aia au scapat si s-a ridicat suspendarea. Eu habar nu am avut ce au facut avocatii. Sunt executorii care au primit cazul, daca statul plateste bine, daca nu se aduna dobanzi", a spus omul de afaceri.

De la decizia din 2013 s-au adunat cateva zeci de milioane de euro in plus, la care se adauga costuruile pe care le-a avut statul cu avocatii, alte miloane de euro.

"Daca plateau atunci, scapau de suma asta. Suma asta nu se va reduce niciodata, ea creste la o dobanda de cateva ori mai mare deat poate statul sa se imprumute", a mai declarat el.

In privinta implicarii Comisiei Europene, care a cerut Romaniei sa nu plateasca conform deciziei din 2013 si a intervenit in sprijinul Romaniei in cererea de anulare respinsa vineri de ICSID, Ioan Micula afirma ca implicarea executivului comunitar face parte din negocierile cu SUA in cadrul Parteneriatului transatlantic de comert si investitii (Transatlantic Trade and Investment Partnership - TTIP).

"Uniunea Europeana foloseste statul roman ca sa-si faca jocul politic cu TTIP. Nu Uniunea Europeana plateste, iar statul nu asculta intotdeauna de Uniunea Europeana. De multe ori cand Uniunea Europeana a spus statului sa faca ceva a facut pe dos", a afirmat el.

Grupul de firme al fratilor Micula are si un alt proces la ICSID cu statul roman referitor la piata neagra a bauturilor alcoolice si in care daunele cerute sunt mult mai mari, a spus el.

"Asta nu e nimic pe langa cazul pe care il avem impotriva statului roman cu piata neagra a bauturilor alcoolice, unde expertii internationali au gasit niste sume foarte mari pe care le pierdem. Am investit 2,5 miliarde de euro in fabrici, in distributie si in branduri, dar nu putem sa le folosim pentru ca este piata neagra peste 90%. Statul roman nu ia nicio masura, functionarii statului nu sunt deloc interesati. (...) Nu poti sa pui taxa, iar unii sa plateasca si altii nu. Iar altii sunt protejati pe fata de functionari ai statului sau de cei care au interes. (...) Cand am pornit aceste fabrici, in primul an lucram la 80% din capacitatea fabricilor bauturi alcoolice, iar acum lucram sub 2%. Nu poti sa concurezi cand in piata neagra preturile sunt de 3-4 ori mai mici. (...) Mergeti in orice piata din Bucuresti, gasiti tuica, palinca, dar de fapt este alcool importat care se dilueaza cu apa si se mai baga asa niste arome", a mai declarat, pentru MEDIAFAX, Ioan Micula.

Fratii Ioan si Viorel Micula, proprietarii European Food, au castigat in decembrie 2013, la Curtea de Arbitraj de la Washington, un proces intentat statului roman in urma sistarii programului de facilitati fiscale ei urmand sa primeasca circa 376 milioane lei, plus penalitati.

La 11 decembrie 2013, suma totala datorata de statul roman reclamantilor se ridica la 791,88 milioane de lei (178 milioane euro), potrivit Comisiei Europene.

Comisia Europeana a informat insa autoritatile romane, la 31 ianuarie 2014, ca orice plata de despagubiri ar constitui un nou ajutor de stat si trebuie comunicata Comisiei. In februarie 2014, autoritatile romane au informat CE ca au platit partial despagubirea prin compensarea daunelor cu taxele datorate de unul dintre reclamanti, respectiv European Food SA. Suma compensata este in valoare de 337,492 milioane lei (76 milioane euro). Romania a solicitat atunci clarificari Comisiei despre posibilitatea de a plati diferenta unei persoane fizice (fratilor Micula sau oricarei alte persoane fizice desemnate).

In urma informatiilor suplimentare solicitate Romaniei, in martie 2014, CE a avertizat la 1 aprilie ca ar putea emite un ordin de suspendare a platii despagubirilor, pentru a se asigura ca nu vor fi acordate noi ajutoare de stat. Comisia a informat Romania, in 26 mai 2014, ca a decis emiterea ordinului de suspendare, obligand Romania sa suspende orice actiune care ar putea duce la plata restului depagubirilor, intrucat ar reprezenta ajutor ilegal de stat, pana la o decizie finala a compatibilitatii acelui ajutor de stat cu piata interna.

In urma unei investigatii amanuntite, Comisia Europeana a ajuns la concluzia ca suma platita de Romania celor doi investitori suedezi drept despagubire ca urmare a anularii unei scheme de ajutor pentru investitii incalca normele UE privind ajutoarele de stat. Beneficiarii trebuie sa ramburseze toate sumele deja primite, care sunt echivalente cu cele acordate in cadrul schemei de ajutoare care a fost anulata.

Romania, prin Ministerul Finantelor Publice, a introdus in anul 2014 o actiune in anularea hotararii arbitrale din decembrie 2013.

In iunie anul trecut, CE a lansat proceduri de infrigement impotriva a cinci state, printre care Romania si Suedia, solicitandu-le sa renunte la tratatul bilateral de investitii care incalca acquis-ul comunitar, tratat ce a permis fratilor Micula sa dea Romania in judecata la Curtea de Arbitraj de la Washington.

In septembrie 2015, ROMATSA a fost notificata de catre EUROCONTROL cu privire la existenta unui act de executare silita transmis de catre un executor judecatoresc belgian asupra fondurilor cuvenite regiei, in urma prestarii de servicii de trafic aerian, cauzata de procesul dintre fratii Micula si statul roman. ROMATSA a ajuns in imposibilitatea de a incasa banii de la EUROCONTROL pentru serviciile de navigatie aeriana furnizate, dupa ce fratii Viorel si Ioan Micula au obtinut intr-o instanta din Belgia, in urma unui litigiu cu statul roman, o decizie de poprire pentru fonduri de pana la 85 milioane de euro, echivaland cu circa jumatate din incasarile regiei pe un an.

Sechestrul a fost ridicat la finele lunii ianuarie, dupa ce ROMATSA a obtinut la un tribunal din Belgia o decizie favorabila la contestatia depusa impotriva executarii silite de catre fratii Micula a veniturilor pe care regia le incaseaza de la EUROCONTROL.

Tot in cazul despagubirilor cerute de cei doi oameni de afaceri, Curtea Constitutionala a decis, la mijlocul lunii decembrie, in favoarea statului roman in disputa cu fratii Micula, urmand ca in urma deciziei Ministerul Finantelor sa nu fie nevoit sa sa le mai plateasca inca o data suma de 376 milioane lei si dobanda aferenta, asa a dispus tribunalul ICSID, cu sediul la Washington, hotararea fiind definitiva.

Procesul a fost deschis in anul 2005 la ICSID, Curtea de Arbitraj de pe langa Banca Mondiala, cea mai inalta instanta judecatoreasca pentru litigiile economice.

Fratii Ioan si Viorel Micula, care au si cetatenie suedeza, au sustinut ca statul roman nu si-a respectat angajamentele referitoare la protectia reciproca a investitiilor cuprinse in acordul bilateral dintre Suedia si Romania.

Printr-o hotarare arbitrala pronuntata in decembrie 2013 s-a constatat ca, prin retragerea, in 2005, a unei scheme de incurajare a investitiilor, cu patru ani inainte de expirarea sa prevazuta pentru 2009, Romania a incalcat un tratat bilateral de investitii dintre Romania si Suedia. Instanta de arbitraj a obligat Romania sa ii despagubeasca pe reclamanti, doi investitori cu cetatenie suedeza, pentru ca acestia nu au beneficiat in intregime de schema, se arata in comunicatul Comisiei.

Schema de incurajare a investitiilor retrasa a favorizat in mod selectiv anumiti investitori si, prin urmare, a fost considerata incompatibila cu normele UE privind ajutoarele de stat, potrivit Comisiei Europene. Prin faptul ca a platit despagubiri reclamantilor, Romania le-a acordat de fapt acestora avantaje echivalente cu cele furnizate prin schema de ajutoare anulata. Comisia a concluzionat, prin urmare, ca despagubirile platite constituie ajutor de stat incompatibil si trebuie sa fie rambursate de catre beneficiari.

La 1 februarie 1993, Romania a semnat Acordul european care instituie o asociere intre Romania, pe de o parte, si Comunitatile Europene si statele sale membre, pe de alta parte. In temeiul acestui acord, Romania a fost obligata sa respecte normele privind ajutoarele de stat chiar inainte de aderarea sa la UE.

In 1998, Romania a instituit o schema de ajutoare de stat pentru a atrage investitii in regiunile defavorizate asigurand, printre alte avantaje, reduceri fiscale si scutiri sau restituiri de taxe vamale la materiile prime. Schema trebuia sa ramana in vigoare timp de 10 ani de la data la care o regiune era desemnata in mod oficial ca defavorizata. Ca parte a procesului de aderare la UE si in vederea alinierii schemelor de ajutoare de stat incompatibile la normele UE privind ajutoarele de stat, Romania a anulat schema in cauza in 2005, deoarece stimulentele oferite in cadrul schemei au fost considerate ajutor pentru functionare incompatibil.