Producatorii romani din industria alimentara care vand conserve de legume-fructe, sucuri, bere sau peste spun ca ar putea fi nevoiti sa creasca preturile cu pana 30%, pentru a nu intra in faliment. De vina ar fi penalitatile pe care producatorii vor trebui sa le plateasca, deoarece nu au reusit sa atinga tintele de reciclare stabilite de lege, dupa ce firmele carora le-au transferat responsabilitatea recuperarii si reciclarii ambalajelor nu si-au mai respectat contractele. Organizatiile de transfer a responsabilitatii (OTR) i-au notificat pe producatorii ca nu isi pot respecta contractele dupa ce Administratia Fondului de Mediu (AFM) a constat mai multe nereguli in activitatea a 6 din cele 10 OTR-uri si a dat amenzi in valoare de 19 milioane de euro.
- Romaniei ar putea fi obligata sa plateasca 200 de mii de euro pe zi de catre UE, pentru nerespectarea tintelor de reciclare. Cum ar putea Romania sa evite declansarea procedurii de infringement pe aceasta tema?
- Cum functioneaza sistemul de management al deseurilor de ambalaje?
Afectati de situatia creata sunt toti producatorii care introduc pe piata produse ambalate, nu doar cei autohtoni. Insa producatorii romani vor fi mai afectati de aceasta situatia avand in vedere ca majoritateai opereaza doar pe piata din Romania si nu pot compensa pierderea din profitul obtinut din alte tari, a explicat un reprezentant al producatorilor din Romania pentru Hotnews
Operatorii economici (producatorii) care introduc pe piata produse ambalate sunt obligati prin lege sa recupereze si sa recicleze minimum 60% din deseurile provenite din ambalajele folosite pentru ambalarea produselor lor. Pentru a face acest lucru, producatorii au de ales intre a infiinta in cadrul firmei un departament care sa se ocupe de reciclarea propriilor ambalaje si transferarea acestei responsabiltiati, prin contract, unui alt operator economic autorizat de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. Majoritatea producatorilor au ales cea din urma varianta, deoarece, spun ei, nu pot recupera ambaleje din piata, avand in vedere ca in Romania nu este pus la punct un sistem care sa asigure colectarea selectiva a deseurilor.
"Problema mare pentru noi, producatorii, nu este consumatorul, pentru ca pe un consumator il poti educa. Ministerul Mediului ar trebui sa faca colectarea selectiva la nivelul municipalitatilor, la nivelul oraselor, sa-l stimuleze pe cetatean sa isi aduca ambalajele de sticla, de aluminiu, de plastic separat. Poti sa-l stimulezi prin a-i da un voucher, poti sa-l scutesti de plata impozitului... sunt o mie si una de variante in care se poate lucra, insa la care noi (n.r.: producatorii) nu avem cum sa ajungem. Eu ca producator de conserve sa ma apuc sa deschid puncte de colectare a sticlei in fiecare oras sau sat si sa platesc pentru sticla aia? Nu pot sa fac asta, nu este obiectul meu de activitate, nu am voie, pentru ca daca ma duc eu sa-l recuperez din piata trebuie sa imi scot autorizatie de mediu, lucrand cu deseuri.", a declarat Mircea Cristea, reprezentant al companiei Klevek, pentru Hotnews.
De notat ar fi faptul ca asa-zisele OTR au in spate in general tot producatorii. Spre exemplu, Eco Rom Ambalaje, cel mai puternic OTR de pe piata, are in spate producatori precum Heineken, Coca Cola, Pepsi, Unilever, Ursus, Chipita, Tymbark si Bergenbier, dupa cum se arata pe site-ul oficial al societatii.
Criza ambalajelor a inceput in noiembrie 2015, cand, in urma unor controale, Administratia Fondului pentru Mediu (AFM) a aplicat amenzi in valoare de aproximativ 19 milioane de euro OTR-urilor. 6 din 10 cele 10 OTR au fost amendate atunci pentru nereguli, cea mai grava fiind "raportarea de catre OTR a unor cantitati fictive de deseuri care, in realtiate, nu au fost niciodata colectate sau reciclate", dupa cum se arata intr-un comunicat al Ministerului Mediului, dat publicitatii dupa o intalnire cu producatorii.
Controalele din 2015 ale AFM (organ fiscal asemenea ANAF-ului) au vizat deseurile colectate si reciclate in anul anterior, acesta fiind primul an pentru care s-au putut efectua controale fiscale la aceste organisme de transfer al responsabilitatii, prin lege avand o perioada de gratie de 8 ani de zile, a explicat pentru Hotnews un reprezentant al Ministerului Mediului.
In urma acestor controale, multe dintre OTR-uri nu au mai putut sa isi respecte contractele si i-au notificat pe producatori. La randul lor, acestia nu au mai putut atinge tinta de reciclare a ambalajelor stabilita de lege, pentru lunile noiembrie si decembrie ale anului 2015. Astfel, s-a ajuns in situatia de astazi, in care producatorii cer guvernului amanarea termenului de 25 ianuarie, la care acestia trebuie sa depuna rapoartele de colectare a ambalajelor de frica penalitatilor.
"Daca depunem rapoartele pe termenul de 25 ianuarie, avand in vedere ca OTR-urile nu si-au indeplinit obligatiile de colectare pe noiembrie si decembrie, toti producatorii vor trebui sa plateasca acele penalitati de 2 lei pe kilogram. De exemplu, la nivelul companiei noastre am facut un calcul pentru noiembrie si decembrie, numai la sticla avem de platit undeva in jur de 90 de mii de RON", a explicat Mircea Cristea pentru Hotnews.
Legea spune ca pentru fiecare kilogram de ambalaje nereciclat, sub limita de 60% din totalul ambalajelor introduse pe piata, producatorii trebuie sa plateasca o taxa penalizatoare de 2 lei. Impunerea unei asemenea taxe i-ar duce pe multi producatori spre faliment sau i-ar obliga sa mareasca preturile cu pana la 30%.
- Totusi, de ce statul nu se indreapta catre OTR si ii penalizeaza pe producatori?
O posibila explicatie, data de un reprezentant al Ministerului Mediului, ar fi ca o mare parte a producatorilor ar fi acceptat recificarea sau anularea contractelor semnate cu OTR-urile, in loc sa actioneze in instanta OTR-urile, pentru nerespectarea contractelor.
De cealalta parte, producatorii spun ca de vina ar fi legea, care nu specifica nici o obligatie pentru OTR-uri. Desi responsabilitatea reciclarii le este pasata OTR-urilor prin contract, tot producatorii ar raspunde in fata legii pentru neindeplinirea tintelor de reciclare. In plus, producatorii spun ca printr-o lege noua, adoptata in luna noiembrie de Parlament si initiata de guvern, a fost desfiintata comisia care autoriza OTR-urilor. Astfel, cele existente nu s-ar mai putea reautoriza si nici altele noi nu ar mai putea fi infiintate.
"In urma controalelor si a ceea ce au descoperit, majoritatea OTR-urilor au transmis catre noi, producatorii, fie adrese de reziliere a contractelor, fie pur si simplu adrese prin care au declarat ca ne dau declaratiile lunare pe zero, adica ca nu isi indeplinesc targetul (n.r.: tinta). Dar legea, pe care nu am facut-o noi, prevede foarte clar ca obligatia de plata este a producatorului si nu a OTR-ului. OTR-ul nu are decat avantaje. OTR-ul ia niste bani de la noi ca sa urmareasca cum se face reciclare, ca nu o face el in mod direct. Noi am platit OTR-ului luna de luna, ani de zile, de cand a intrat legea in vigoare. De atunci, toata lumea s-a dus pe OTR, pentru ca era logic ca nici un producator nu poate sa gestioneze singur toate cantitatile de ambalaje puse in piata. OTR-urile nu sunt avizate de noi, ci de Ministerul Mediului. (...) Spre exemplu, OTR-ul cu care lucram noi, este vorba despre Eco Pack, mi-a trimis o hartie din care reiese foarte clar ca el nu s-a putut autoriza, pentru ca prin legea noua comisia care facea autorizarea sau reautorizarea OTR-urilor a disparut. E un vid legislativ. Mi-a denuntat contractul unilateral, mi-a spus ca nu poate sa isi indeplineasca obligatiile pentru noiembrie si decembrie. Aceasta adresa eu am primit-o pe 27 noiembrie si m-a lasat in aer. Si acum trebuie sa platesc pentru ce? Pentru ca Ministerul Mediului nu a putut sa controleze un lant intreg de reciclatori? ", a explicat Cristea.
Reporter: In afara de lipsa reglementarii acestei comisii de avizare, mai sunt si alte modificari introduse in noua lege de care nu sunteti multimiti?
Mircea Cristea (Klevek): Legea nu stabileste foarte clar responsabilitatea fiecarui actor, pentru ca aici sunt mai multi actori: suntem noi, producatorii, care punem in piata produsele, dupa care vine OTR-ul care trebuie sa urmareasca ca ambalajele sa fie recuperate de la utilizatorul final, de la client, si sa fie reciclate. Apoi vine reciclatorul care face efectiv reciclare si rapoarte de reciclare si, nu in ultimul rand, sa nu uitam clientul, care ia borcanul si pentru ca nu este stimulat sa-l aduca inapoi si sa fie reciclat, il arunca la groapa de gunoi.
Rep.: Dvs. nu va puteti asocia cu alte firme si sa infiintanti alte OTR-uri?
M.C.: Nu, pentru ca obiectul meu de activitate este sa fac conserve, nu sa ma ocup de recuperarea din piata. Asta se presupune in ultima instanta, nu mai zic ca nu mai exista comisia, deci nu mai pot sa fac OTR, dar sa zicem ca fac OTR. Ma asociez cu inca 3-4 producatori de conserve si facem un OTR impreuna. Si ce rezolvam? Recuperam sticla din piata? Nu, pentru ca ea nu exista. Aici este problema mare pe care Ministerul Mediului nu vrea sa o accepte. Ministerul Mediului nu vrea sa accepte ca sticla se arunca la groapa si nu se recupereaza, ca in orase si sate nu exista colectare selectiva a deseurilor.
- Amnistia si infringmentul. Romania ar putea fi nevoita sa plateasca 200 de mii de euro pe zi
Ministerul Mediului sustine intr-un comunicat ca nu urmareste sa-i penalizeze pe producatori, ci sa evite procedura de infringment pe care Comisia Europeana ar putea sa o declanseze impotriva Romaniei. Ministerul doreste ca toti producatorii sa depuna rapoartele privind colectarea ambalajelor in anul 2015, pentru a vedea in ce masura tintele stabilite de UE au fost atinse si care este impactul real in piata a neregulilor constante in urma controalelor de anul trecut.
"Intenția Ministerului Mediului nu este aceea de a aplica penalități pentru fiecare kg de deșeu nereciclat. Intenția noastră este una foarte simplă: să implusionăm un sistem funcțional de management al deșeurilor de ambalaje care să nu plaseze România în nefericita situație a unui infringement pe această temă. Dacă țintele de reciclare nu sunt atinse de producători, există riscul iminent de a primi penalități europene de până la 200.000 de euro pe zi. Prin urmare, amnistia fiscală nu este o soluție, aceasta nu ar face decât să întrețină o piață neagră a deșeurilor, descoperită în urma controalelor AFM. ", se arata in comunicatul Ministerului Mediului, dat publicitatii dupa o intalnire cu producatorii.
Un reprezentant al ministerului a explicat pentru Hotnews ca daca guvernul ar accepta solutia amnistiei fiscala pentru producatori, Romania ar fi mai mult ca sigur condamnata de Curtea Europeana de Justitie la plata unor penalitati de 200 de mii de euro pe zi. Insa daca guvernul ia masuri ferme pentru ca situatia sa fie remediata, chiar daca tintele privind reciclarea nu au fost atinse, exista posibilitatea ca Romania sa scape de penalitati, existand in jurisprudenta Curtii decizii similare.
2
13
