Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) anunta ca, anul trecut, au fost solutionate 134.436 de cauze prin renuntarea la urmarirea penala, in contextul in care aceasta prevedere din Codul de procedura penala a fost declarata neconstitutionala, potrivit Mediafax. Procurorul general Tiberiu Nitu sustine ca decizia Curtii Constitutionale de miercuri prin care art. 318 alin. 1 din Codul de procedura penala - "Renuntarea la urmarirea penala" - a fost declarat neconstitutional va avea un impact major asupra activitatii procurorilor, potrivit Agerpres.

Curtea Constitutionala a decis miercuri ca posibilitatea ca procurorul sa renunte la urmarirea penala, in cazul infractiunilor care se pedepsesc cu amenda sau cel mult sapte ani de inchisoare, daca el constata ca nu exista un interes public, prevazuta in Codul de procedura penala, este neconstitutionala.

Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) anunta ca a luat act de decizia Curtii Constitutionale pe care procurorii o vor respecta intocmai.

PICCJ atrage insa atentia asupra impactul major al deciziei, aratand ca anul trecut au fost solutionate prin renuntare la urmarire penala 134.436 de cauze, in timp ce in 2014, anul in care au intrat in vigoare noile coduri penale, au fost solutionate 86.883 de cauze.

Si in 2013 au fost solutionate 159.268 de cauze prin aplicarea de sanctiuni administrative in cazul faptelor "care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni", conform articolului 18-1 din Codul Penal din 1968, se arata intr-un document al procurorilor.

Curtea Constitutionala (CC) a luat miercuri in dezbatere exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor articolului 318 din Codul de procedura penala.

"In cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa inchisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunta la urmarirea penala cand, in raport cu continutul faptei, cu modul si mijloacele de savarsire, cu scopul urmarit si cu imprejurarile concrete de savarsire, cu urmarile produse sau care s-ar fi putut produce prin savarsirea infractiunii, constata ca nu exista un interes public in urmarirea acesteia", prevede primul alineat al articolului 318 din Codul de procedura penala.

Potrivit aceluiasi articol, procurorul poate dispune, dupa consultarea suspectului sau a inculpatului, ca acesta sa indeplineasca una sau mai multe dintre urmatoarele obligatii: "a) sa inlature consecintele faptei penale sau sa repare paguba produsa ori sa convina cu partea civila o modalitate de reparare a acesteia; b) sa ceara public scuze persoanei vatamate; c) sa presteze o munca neremunerata in folosul comunitatii, pe o perioada cuprinsa intre 30 si 60 de zile, in afara de cazul in care, din cauza starii de sanatate, persoana nu poate presta aceasta munca; d) sa frecventeze un program de consiliere".

Articolul 318 mai prevede, printre altele, ca, in cazul neindeplinirii cu rea-credinta a obligatiilor in termen de 6 luni sau de 9 luni pentru obligatii asumate prin acord de mediere incheiat cu partea civila, procurorul revoca ordonanta. O noua renuntare la urmarirea penala in aceeasi cauza nu mai este posibila.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art. 318 din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale.

Curtea a retinut ca dispozitiile criticate contravin principiului legalitatii, prevazut de art. 1 alin. (5) din Constitutie, precum si prevederilor art.124 alin. (1) coroborate cu art. 126 alin. (1), potrivit carora justitia se infaptuieste in numele legii si se realizeaza prin instantele judecatoresti stabilite de lege.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua camere ale Parlamentului, Guvernului si instantei care a sesizat Curtea Constitutionala, respectiv Judecatoria Drobeta Turnu Severin, potrivit Mediafax.

Curtea Constitutionala a admis miercuri o exceptie de neconstitutionalitate privind articolul 318 din Codul de procedura penala, ceea ce insemna ca procurorii nu mai pot renunta la urmarirea penala sau clasa un dosar privind infractiuni la care legea prevedea ca pedepse amenda sau inchisoare pana la 7 ani.

Articolul 318 din Codul de procedura penala, declarat neconstitutional, prevedea, printre altele, ca procurorii putea renunta la urmarirea penala in cazul unor infractiuni pentru care legea prevede amenda sau inchisoare de maximum 7 ani daca nu exista un interes public pentru urmarirea penala. De asemenea, articolul 318 prevedea si alte cazuri in care procurorii putea renunta la urmarirea penala.

Potrivit unor surse juridice, un efect al acestei decizii a Curtii Constitutionale ar putea fi cresterea numarului de dosare instrumentate de procurori.

Articolul 318 din Codul de procedura penala:

Renunţarea la urmărirea penală

(1) În cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunţa la urmărirea penală când, în raport cu conţinutul faptei, cu modul şi mijloacele de săvârşire, cu scopul urmărit şi cu împrejurările concrete de săvârşire, cu urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiunii, constată că nu există un interes public în urmărirea acesteia.

(2) Când autorul faptei este cunoscut, la aprecierea interesului public sunt avute în vedere şi persoana suspectului sau a inculpatului, conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii şi eforturile depuse pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii.

(3) Procurorul poate dispune, după consultarea suspectului sau a inculpatului, ca acesta să îndeplinească una sau mai multe dintre următoarele obligaţii:

a) să înlăture consecinţele faptei penale sau să repare paguba produsă ori să convină cu partea civilă o modalitate de reparare a acesteia;

b) să ceară public scuze persoanei vătămate;

c) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă cuprinsă între 30 şi 60 de zile, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă;

d) să frecventeze un program de consiliere.

(4) În cazul în care procurorul dispune ca suspectul sau inculpatul să îndeplinească obligaţiile prevăzute la alin. (3), stabileşte prin ordonanţă termenul până la care acestea urmează a fi îndeplinite, care nu poate fi mai mare de 6 luni sau de 9 luni pentru obligaţii asumate prin acord de mediere încheiat cu partea civilă şi care curge de la comunicarea ordonanţei.

(5) Ordonanţa de renunţare la urmărire cuprinde, după caz, menţiunile prevăzute la art. 286 alin. (2), precum şi dispoziţii privind măsurile dispuse conform alin. (3) din prezentul articol şi art. 315 alin. (2)-^(4), termenul până la care trebuie îndeplinite obligaţiile prevăzute la alin. (3) din prezentul articol şi sancţiunea nedepunerii dovezilor la procuror, precum şi cheltuielile judiciare.

(6) În cazul neîndeplinirii cu rea-credinţă a obligaţiilor în termenul prevăzut la alin. (4), procurorul revocă ordonanţa. Sarcina de a face dovada îndeplinirii obligaţiilor sau prezentarea motivelor de neîndeplinire a acestora revine suspectului ori inculpatului. O nouă renunţare la urmărirea penală în aceeaşi cauză nu mai este posibilă.

(7) Ordonanţa prin care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală se comunică în copie persoanei care a făcut sesizarea, suspectului, inculpatului sau, după caz, altor persoane interesate.