Romania produce mai multe talente si "mai multi tineri frumosi" ca o forma de aparare si de contracarare a fenomenului coruptiei existent in sfera politicului, a afirmat duminica scriitorul si jurnalistul Matei Visniec, in cadrul conferintei "Teatru si jurnalism (influente reciproce)", organizata sub egida TNB, informeaza Agerpres.

Matei VisniecFoto: ICR Londra

"Eu am impresia ca, in Romania, cu cat sunt mai corupti oamenii politici, cu atat organismul general care este Romania produce mai multe talente. E ca si cum organismul s-ar apara. E ca si cum cei 20 de milioane de romani, care suntem, ar fi un singur creier care calculeaza erorile si gravitatea momentului si spune: avem mai multi oameni politici corupti pe suta de locuitori decat alte tari si ca sa compensam cream mai multe talente literare sau mai multi tineri frumosi, care scriu si care fac teatru", a spus Visniec.

Matei Visniec a sustinut, totodata, ca presa din Romania nu isi manifesta interesul fata de evenimentele culturale prin prezenta si, prin urmare, "din punct de vedere cultural, presa romaneasca nu isi face datoria pentru ca nu creeaza eveniment mediatic la eveniment cultural".

"Daca Romania are ceva ce poate exporta, poate exporta cultura si teatru. (...) Cred ca aceste pelerinaje care se fac in Romania pe baza de festivaluri, de proiecte comune sunt singura noastra sansa de a schimba ceva in materie de imagine. Cu cat cultura va avea mai multe proiecte, cu atat noi, ca imagine, vom avea mai mult de castigat", a subliniat acesta.

Matei Visniec a marturisit, totodata, ca, din calitatea sa de jurnalist stabilit in afara granitelor, s-a simtit "tulburat" de faptul ca imaginea Romaniei in presa straina este construita in jurul a doar 4-5 subiecte negative care sunt reluate, periodic, "in bucla".

"Ca jurnalist, ceva m-a tulburat de la bun inceput in Franta - modul in care este prezentata imaginea Romaniei. (...) M-a ranit personal sa vad ca, timp de 20 de ani, Romania a fost prezentata prin prisma a 4-5 subiecte negative si atat. Nu in totdeauna, dar in proportie de 95%, timpul de difuzare acordat Romaniei la radio si la televiziune, in Franta, si cred ca si in Occident, a fost concentrat pe aceste subiecte negative: copiii abandonati si orfelinatele, situatia romanilor si problemele lor, cainii vagabonzi, etc. Le-am vazut preluate in bucla, din nou si din nou. (...) Se intampla un blocaj al mediilor de informare care nu mai pot digera alte subiecte", a opinia scriitorul.

Matei Visniec a adaugat ca o eventuala diversificare a subiectelor negative ar putea avea, in opinia sa, un efect pozitiv: "Romania poate sa ofere mult mai multe subiecte negative decat atat. (...) Avantajul diversificarii subiectelor negative este gigantic. Atata vreme cat o tara este prezentata prin prisma a doar 4-5 subiecte ea apare ca o tara anormala. Cand apare ca o tara in diversitatea subiectelor negative, apare ca o tara normala, ca toate celelalte".

El le-a vorbit celor prezenti la conferinta si despre viata sa "dubla" de scriitor si de jurnalist afirmand ca, in prezent, intre cele doua aspecte ale vocatiei sale exista o ruptura.

"Ceva s-a intamplat in mine: cumva s-au separat cei doi oameni - jurnalistul si scriitorul. Jurnalistul care traieste in mine, dupa aproape 27 de ani de jurnalism, incepe sa fie din ce in ce mai trist si pesimist. Dupa ce esti in contact cu actualitatea zi de zi, incepi sa iti spui ca lumea asta nu e normala. Cand vezi ca materia pe care tu o abordezi, o pui in pagina si o transmiti este oroarea sau mizeria lumii sau informatia negativa, iti dai seama ca nu se mai termina: se termina o criza aici, incepe alta acolo; oamenii nu invata din greselile trecutului; absurdul si meschinatatea cresc in intensitate; s-a terminat un razboi si se face pace, dar incep alte doua-trei in alte zone. (...) Toate aceste lucruri, cand jurnalistul le incaseaza timp de un sfert de secol, incep sa iti spuna ca omul nu are nicio sansa", a marturisit Matei Visniec.

Potrivit lui Visniec, literatura insa i-a dat speranta fiindca ea "te trage oarecum in sus, spre inaltimi, spre tot ce e mai sublim in om".

"Noroc ca in mine se afla si scriitorul care spune ca omul nu e numai delir, crize economice, coruptie, crime, etc., omul e si poezie, spiritualitate, filosofie, utopie, dragoste si literatura si frumos. Ei bine, asa comunica de-o vreme, in mine, jurnalistul cu scriitorul. Poate ca daca n-ar fi fost in mine scriitorul, poate ca jurnalistul, dupa 27 de ani, fie ar fi renuntat si ar fi zis: Ajunge!, fie ca s-ar fi sinucis. Dar din fericire, scriitorul a preluat de la jurnalist subiecte si le-a transformat in piese, ceea ce este un alt mod de a vedea cotidianul, actualitatea", a adaugat scriitorul.

El a mai povestit si despre cariera sa jurnalistica in Romania anilor '80, despre personalitatile timpului care l-au influentat, dar si despre oportunitatea de a parasi, in anul 1987, Romania, si despre cursul pe care viata sa l-a luat lucrand ca jurnalist pentru BBC, in Marea Britanie, si apoi la RFI, in Franta.

Nu in ultimul rand, Matei Visniec s-a referit si la piesa sa "Requiem", care urmeaza sa fie jucata in premiera la Teatrul National din Bucuresti, in data de 22 ianuarie, afirmand ca prin aceasta lucrare a tratat 'prima tentativa de sinucidere a Europei' - Primului Razboi Mondial.

"Acest spectacol este foarte important pentru mine, pentru ca regizorul Alexandru Dabija este un mare artist si sunt ani de zile de cand vreau sa ii dau un text de-al meu. (...) Sunt incantat ca a ales acest text, fiindca este un text nascut dintr-o reflectie jurnalistica si dintr-o materie pe care eu o diger de ani de zile. Este un text despre ce putem numi 'prima tentativa de sinucidere a Europei', Primul Razboi Mondial, care a modelat un intreg secol. (...) E un razboi fondator pentru ceea ce as numi 'absurdul istoriei' si ma interesa reflectia pe aceasta tema, dar nu ma interesa sa le dau cuvantul celor vii, fiindca cei vii au gresit. Am vrut sa le dau cuvantul mortilor si mortii, de fapt, vorbesc in aceasta piesa. Punctul de vedere al mortilor poate fi literar", a mai spus scriitorul roman, stabilit in Franta.