Institutul pentru Politici Publice (IPP) cere revocarea de urgenta a conducerii Autoritatii Electorale Permanente (AEP) acuzand "grave disfunctionalitati in controlul finantarii partidelor si campaniilor electorale". Potrivit Institutului, AEP "nu-si face treaba", in conditiile in care rapoartele autoritatii constata ca nu a fost incalcata legislatia.

IPP afirma ca AEP "se face ca nu vede gaurile negre din finantele partidelor, iar parlamentarii dau liber la imprumuturi in campanie", in conditiile in care urmeaza un an doua tipuri de alegeri.

Potrivit IPP, in ultimii 4 ani toate partidele mari din Romania au inregistrat constant datorii. Sumele datorate catre creditori - inclusiv catre bugetele publice - numai de PSD, PNL si PDL in aceasta perioada se ridica la peste 12 milioane de euro.

"In fata unui an electoral in care partidele vor arunca in campaniile pentru alegerile locale si parlamentare, conform estimarilor noastre, peste 500 sute de milioane de euro (cheltuieli reale) cerem de urgenta revocarea din functie a conducerii AEP, cea care atata timp a ignorat cu buna stiinta gravele probleme (unele cu potential de frauda majora) din acest domeniu" afirma IPP.

Redam in continuare comunicatul IPP:

"Finantarea partidelor si campaniilor revine in atentie la inceputul anului electoral 2016 printr-o Hotarare pentru aprobarea normelor metodologice de finantare a activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale elaborata de Autoritatea Electorala Permanenta, care vine cu 80 de pagini de reglementari suplimentare privind sanctiuni, interdictii, plafoane pentru venituri si cheltuieli, formule de alocare a subventiei, dar omite esentialul: controlul finantarii partidelor este inexistent in Romania, in conditiile in care ultimele alegeri locale si parlamentare au lasat partidele mari (PSD, PNL, PDL) cu datorii[ de peste 54 de milioane de lei si cu un volum al cheltuielilor mult mai mare decat veniturile declarate, iar institutia insarcinata cu verificarea acestora raporteaza pe linie ca nu au fost constatate incalcari ale legislatiei in vigoare.

Mai mult, printr-o modificare adusa anul trecut la legea finantarii partidelor, Romania a brevetat practic un mecanism de suplimentare a veniturilor partidelor prin imprumuturi, in tara in care imprumutatul de la matusi, soacre, soferi, secretare etc. este cel mai frecvent pretext folosit pentru a masca transferuri financiare corupte sau mita. Practic, aceasta modificare da libertatea partidelor ca, dupa ce primesc donatii pana la limita permisa de lege, sa se "imprumute" de la persoane fizice sau juridice (eventual aceleasi!) cu inca pe atat, dublandu-si astfel veniturile.

Reglementarile nearticulate au scapat din vedere sa impuna interdictia asupra imprumuturilor de bani catre partide de la persoane fizice sau juridice straine asa cum este ea prevazuta in cazul donatiilor.

Aruncand o privire pe situatiile financiare ale partidelor din Romania, putem constata ca din 2012 incoace nu a existat bilant anual al niciunuia dintre partidele parlamentare care sa se incheie cu datorii mai mici de 10 milioane de lei. Ne intrebam, in aceste conditii, de ce ar vrea cineva sa imprumute cu bani un partid permanent inglodat in datorii si haituit de creditori? Prin aceeasi lege din 2015, partidele au avut insa grija sa isi protejeze banii primiti de la bugetul de stat printr-o prevedere care spune ca subventiile acordate partidelor politice au statut de afectatiune speciala si NU sunt supuse executarii silite prin poprire.

Cea mai recenta analiza facuta de Institutul pentru Politici Publice (IPP) pe informatiile contabile oficiale publicate de partidele politice pe site-ul Ministerului Finantelor Publice arata ca in ultimii 4 ani toate partidele mari din Romania inregistreaza constant datorii. Sumele datorate catre creditori - inclusiv catre bugetele publice - numai de PSD, PNL si PDL in aceasta perioada se ridica la peste 12 milioane de euro.

Vesnic nemultumite de nivelul donatiilor facute de persoanele fizice si juridice pentru alegeri, partidele au nascocit o noua schema: decontarea din banul contribuabilului - adica de la aceleasi persoane fizice si juridice - a cheltuielilor facute in campanie. Aceasta inseamna un efort bugetar in plus in campania din 2016 de aproximativ 25

milioane de euro.

Cifrele raportate de partide indica anomalii pe banda rulanta:

- pentru alegerile locale din 2012, PSD-ul raporteaza un volum de cheltuieli de 10 ori mai

mic decat la alegerile parlamentare, desi este de neconceput aceasta diferenta in conditiile in care la locale au fost cateva zeci de mii de candidati, spre deosebire de cei 452 de candidati pentru colegiile de deputati si senatori;

*PNL si PSD au avut raport comun privind cheltuielile candidand in alianta USL (alaturi de PC si UNPR)

- la alegerile din 2012, PDL-ul cheltuia de 2 ori mai mult decat veniturile declarate, o suma dubla fata de suma declarata de PSD in campania electorala pentru candidatura la

Presedintie a lui Victor Ponta in 2014. Acelasi PDL incheia anul fiscal cu un deficit de peste 35 de milioane de lei;

Ponderea cheltuielilor electorale ale PDL-ului in 2012 reprezenta numai 40% din totalul

cheltuielilor facute de partid, in timp ce pentru principalii adversari politici (PNL, PSD pentru locale si USL la parlamentare), aceasta pondere era de peste 70%.

Probabil ca aceasta situatie dezastruoasa existenta astazi in finantarea partidelor ar fi fost diferita daca institutia abilitata sa controleze si sa inainteze propuneri de reglementare in domeniu, AEP, si-ar fi facut treaba. In conditiile in care tot mai frecvent DNA prezinta cazuri de politicieni care isi justifica faptele de coruptie pentru finantarea propriilor campanii sau ale partidelor, aproape invariabil rapoartele de control ale AEP se termina cu fraza nu au fost constatate incalcari ale legislatiei in vigoare.

Pe fondul acestor realitati care indica grave disfunctionalitati in materia controlului finantarii partidelor si a campaniilor electorale si in fata unui an electoral in care partidele vor arunca in campaniile pentru alegerile locale si parlamentare, conform estimarilor noastre, peste 500 sute de milioane de euro (cheltuieli reale!), cerem de

urgenta revocarea din functie a conducerii Autoritatii Electorale Permanente, cea care atata timp a ignorat cu buna stiinta gravele probleme (unele cu potential de frauda majora) din acest domeniu."