Curtea Constitutionala a admis, miercuri, sesizarea presedintelui Klaus Iohannis referitoare la Legea de aprobare a OUG 21/2015 privind restituirea unor imobile si a decis ca sunt neconstitutionale prevederi care deroga de la Legea contenciosului administrativ, informeaza Mediafax.

Curtea Constitutionala (CC), cu majoritate de voturi, a admis miercuri obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile articolului unic punctul 2 subpunctul 4 si ale articolului unic punctul 4 din Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.21/2015, precum si a art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania sunt neconstitutionale.

Articolului unic punctul 2 subpunctul 4 din lege prevede ca "presedintele Comisiei Nationale (pentru Compensarea Imobilelor, n.r.) are vot egal cu ceilalti membri si, prin derogare de la prevederile Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, nu este asimilat calitatii de conducator al autoritatii publice".

Curtea a retinut ca derogarea impusa de textul criticat are efect direct in stabilirea cadrului procesual in care instanta va putea analiza actul administrativ contestat sau refuzul nejustificat de a solutiona o cerere, inclusiv in ceea ce priveste stabilirea calitatii procesuale a autoritatii publice si procedura executarii silite a unei hotarari judecatoresti definitive.

Astfel, prin derogarea impusa de textul criticat, legiuitorul a intrat in sfera puterii judecatoresti, ceea ce incalca principiul separatiei puterilor in stat, noteaza CC.

Articolul unic mai prevede, la punctul 4, ca "se exonereaza de la plata amenzilor civile stabilite in temeiul art. 24 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, presedintele Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor si, respectiv, presedintele Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor".

In acest caz, curtea a retinut ca "singura modalitate de punere in executare a hotararilor judecatoresti definitive prin care instanta a stabilit in sarcina autoritatii publice obligatia de a face este cea prevazuta de dispozitiile art. 24 din Legea nr.554/2004 - referitoare la posibilitatea ca, la cererea creditorului, instanta de executare sa aplice conducatorului autoritatii publice sau, dupa caz, persoanei obligate o amenda de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de intarziere".

"Astfel, prin exonerarea reglementata de textul criticat este afectata singura posibilitate de a asigura punerea in executare a hotararilor judecatoresti definitive, prin care s-a stabilit in sarcina Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor/ Comisiei Nationale de Compensare a Imobilelor obligatia de a face (...)", se mai spune in comunicatul CC.

Decizia curtii este definitiva si general obligatorie si se comunica presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua camere ale Parlamentului si prim-ministrului.

Seful statului a sesizat Curtea Constitutionala, in 25 noiembrie, in legatura cu cele doua prevederi ale Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/2015.

In sesizarea presedintiei se arata ca faptul ca presedintele Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor nu este asimilat calitatii de conducator al autoritatii publice si faptul ca nici nu este mentionata expres persoana care reprezinta comisia ar putea afecta exercitarea dreptului de a contesta in instanta deciziile emise de aceasta autoritate publica, respectiv stabilirea cadrului procesual in care instanta va putea analiza actul administrativ contestat.

Presedintele mai spunea, referitor la cea de-a doua dispozitie criticata, ca, daca administratia este exonerata de la punerea in aplicate unei hotarari judecatoresti, prin neplata amenzilor civile stabilite in sarcina conducatorului unei autoritati publice, accesul la justitie ar deveni teoretic si iluzoriu, iar persoana vatamata de o autoritate publica ar fi lipsita de dreptul la repararea pagubei.