Europarlamentul Norica Nicolai afirma, intr-un interviu pentru Hotnews, ca principalul risc al unui guvern care are doar o legimitate indirecta este totalitarismul “care se poate instala usor-usor insidios pana va putea avea sansa sa fie acceptat de populatie”. Norica Nicolai sustine ca o Europa cu doua viteza ar inseamna o schimbare a manierei in care se iau deciziile la nivelul UE. “Probabil vor fi 15 state care vor avea o putere mai mare de decizie. Restul risca sa ramana decorative (...)”, sustine europarlamentarul. In plus, Nicolai se declara “aproape convinsa” ca partidul condus de Traian Basescu va intra in Parlament.
Rep: Ce ati observat pe strazile din Bruxelles si Strasbourg dupa atentatele de la Paris si cum s-au simtit aceste atentate in Parlamentul European?
Norica Nicolai: Dupa atentatele de la Paris am fost cateva zile in Bruxelles, dar zilele respective nu erau acelea in care au inceput serios raziile pe care politia belgiana le-a efectuat. Erau strazi foarte aglomerate, circulatia se ingreunase si asta dovedea o schimbare de obicei in ceea ce-i priveste pe belgieni, care in mod normal circula cu mijloacele de transport in comun. In momentul acela toata lumea si-a luat masina, ceea ce a dus la blocarea orasului. Erau razii sporadice in cartierele unde sunt comunitati mari arbe, dar nimic deosebit. Cred ca oamenii dupa Charlie Hebdo incepusera sa se obisnuiasca putin cu acest fenomen (...). Nu era o stare de panica, nu am vauzut-o in acele momente, pentru ca noi am avut un congres ALDE la Budapesta si joi am parasit Bruxellesul. Dupa aceea, am inteles ca lucrurile s-au schimbat. E o stare de teama, de insecuritate. Acelasi lucru se intampla si la Strasbourg, insa acesta stare este mai putin prezenta. Zona merge mai departe. Ea are si o anumita specificitate, au un spirit de autonomism mult mai mare alsacieni decat francezii in general. Oricum, inainte de atentatele de la Paris lucrurile au stat intr-o anumita normalitate tipic europeana. Acum, teama se simte la oamenii simpli si la toti ceilalti, inclusiv in Parlament unde parlamentarii cer tot felul de masuri de protectie - avand in vedere ca am mai avut incidente in Parlamentul European. (...) Este normal ca asistentii sa fie verificati, pentru ca masurile de la intrarea in Parlamentul European erau cumva foarte laxe. Au fost si jafuri, talharii, s-a spart o banca in Parlamentul European ceea ce presupune ca masurile de securitate nu au funtionat foarte bine. Acum, masurile au fost intarite. E un grad de alerta galben plus. (...)
Rep: La consiliul extraordinar JAI de saptamana trecuta s-a stabilit o sporire la masurilor de securitate de la frontierele interne si externe ale UE. Cum considerati ca ar putea fi afectati cetatenii europeni de acest fapt?
N.N.: Prima consecinta ar fi o afectare a afacerilor, nu neaparat a cetatenilor care asteapta si merg in Europa, fie la munca, fie din diverse alte motive (...). Afacerile vor avea de pierdut pentru ca timpul mare de stationare de pilda pentru TIR-uri le afecteaza si nu se mai incadreaza in orarul de transport care le dadea o anumita eficienta a transportului. Sunt controale la toate frontierele, inclusiv la frontierele interne ale UE, dar sunt controale selective, nu se controleaza fiecare autoturism in pare. Am trecut ieri in Germania la Kehl si erau controale selective. (...) Fara indoiala intarirea controalelor externe nu poate avea un efect direct asupra fenomenului terorist. Eventual poate descuraja fenomenul de migratie ilegal. Nimeni nu vrea sa vada ca de fapt fenomenul terorist provine din Europa. Cei care au realizat aceste atentate teroriste sunt cetateni europeni. Marea problema nu este neaparat intarirea frontierelor externe, ci intarirea structurilor de informatii care sa identifice persoanele cu risc mare de radicalizarea, ceea ce inteleg ca s-a intamplat in anumite state membre. Insa este clar ca serviciile de informatii nu au inteles sa coopereze la nivel european si sa fie un schimb permanent de informatii intre ele. Au avut aceste informatii (n.r.: despre teroristi), dar nu au vrut sa le dea si celorlalte.
Rep.: Este o propunere de infiintare a unei agentii de informatii la nivelul UE.
N.N.: Eu va marturisesc sincer ca nu sunt foarte increzatoare in posibilitatea reala de a infiinta aceasta agentie de informatii. Sunt doua chestiuni. Una care tine de tratat, pentru ca domeniul de securitate nationala este unul de subsidiaritate si nu poti trece peste acest lucru chiar daca incerci sa invoci 42, clauza de solidaritate, cum a invocat-o Franta, sau 222, componenta din tratat care vizeaza masurile de securitate. Ori serviciile de securitate nu au fost niciodata motivate sa coopereze si sa isi delege o parte din competente unei structuri integrate europene. In al doilea rand, chiar daca am face un serviciu european, el avea foarte multe dificultati de functionare pentru ca culegerea de informatii se face de regula in statul membru de catre ofiteri de informatii abilitati. Este foarte greu sa crezi ca un ofiter de informatii francez poate culege foarte eficient informatii in Romania sau in alt stat membru. Este o cheltuiala inutila. (...) Eu nu vad aceasta agentie fezabila, nu este posibila dupa tratat si nici statele membre nu vor accepta sa puna in comun informatii. Tot ce pot face insa este sa upgradeze cooperarea si sa faca obligatoriu schimbul de date pe anumite componente, de pilda pe terorism. (...) Eu ma gandeam chiar la un registru european al persoanelor cu risc de radicalizare. Asta ar putea fi mult mai util.
"Emigrantii sunt utilizati de anumite partide politice ca o masina de vot."
Rep.: Sa inteleg ca in opinia dumneavoastra una dintre problemele care au dus la atentatele de la Paris ar fi o comunicare nu foarte buna intre serviciile de informatii. N.N.: Nu o cooperare foarte buna, dar chestiunea se vede si in situatiile interne. De pilda, la Bruxelles serviciile belgiene au facut public recent faptul ca au avut o fisare a acestor persoane care erau considerate radicale si prezentau risc terorist. Au luat legatura cu administratiile locale. De pilda, primarul din Molembeek (n.r.: o localitate din jurul Bruxellesului) a avut aceasta lista pe care se aflau ambele persoane cautate, iar autoritatiile locale nu au facut nimic. Problema si in Franta si in Belgia, unde sunt comunitati mari de emigranti, este si una politica. Ei sunt concentrati in anumite zone, in anumite cartiere si sunt utilizati de anumite partide politice ca o masina de vot. In general socialistii sunt foarte prietenosi cu emigrantii. Ei intra imediat in alocarile de asistenta sociala si sigur sunt recunoscatori la alegeri. Deci, ca atare, foarte putin poti miza pe administratia locala in a crea un sistem de alerta. (...) Serviciile de informatii trebuie sa invete ceva din lectia asta si sa isi ia alte masuri.
Rep.: Tot la JAI, Comisia Europeana si-a asumat ca luna decembrie sa prezinte un nou set de reguli de functionare al spatiului Schengen. Ministrul de interne francez a catalogat aceasta schimbare care se pregateste ca fiind una cruciala. Ce ar inseamna aceasta schimbare cruciala pentru Europa?
N.N.: De cateva luni se vorbeste de nevoia de schimbare a acquis-ului Dublin, a regulilor Schengen. Probabil vor mai intari paza la frontiera in anumite situatii, dar in opinia mea nu vor renunta de tot la beneficiile acquis Schengen, adica la libera circulatie, pentru ca este de fapt esenta proiectului european si ar insemna sa-l atinga absolut decisiv - ceea ce ar crea foarte multe probleme pentru coeziunea europeana care si asa nu este in unul dintre cele mai fericite momente.
Rep.: Dupa acest moment, presa internationala a scris ca se poate ajunge la o suspendare pe termen nedeterminat al spatiului Schengen.
N.N.: Unii vorbesc despre moartea tratatului Schengen, dar sunt convinsa ca nu se va intampla asta, nu se va suspenda. Stim foarte bine ca si in momentul de fata, in anumite situatii de risc, statele membre pot sa suspende si sa ia masuri contrare acquis-ului Schengen, dar doar temporar. (...)
"Din cele 28 de state vor fi probabil 15 state care vor avea o putere mai mare de decizie. Restul risca sa ramana decorative."
Rep.: O reintroducere la frontierele interne ale Uniunii Europene nu ar dezbina intr-un fel Uniunea?
N.N.: Uniunea Europeana in momentul de fata, din cauza succesiunii de crize, nu are o coeziune “foarte fericita si foarte viabila” pentru viitor. Si ca atare cred ca exista destul de multe minti mai temperate - si nu marcate de momentul emotional - care vor intelege ca asta va crea si mai multe probleme in Uniunea Europeana. De ceea ce ma tem – si asta o spun de ceva vreme – este faptul ca se va profita de aceasta situatie pentru a incerca o schimbare de tratat. Foarte multe state membre, din cele puternice si vechi, se plang de maniera in care se iau deciziile. Aceste state considera ca nevoia de unanimitate afecteaza functionarea Uniunii Europene si s-ar putea sa ne trezim cu o propunere de schimbare de tratat care sa vizeze decizia luata prin majoritate. Precedentul a fost creat. Ati vazut ultimele decizii pe migratie. Desi tratatul nu prevedea, aceasta decizie (n.r.: cotele obligatorii) s-a luat si s-a considerat ca este obligatorie pentru toate statele membre, chiar si pentru cele care nu au acceptat-o. Iar asta pe termen mediu si lung ar crea o Uniune Europeana cu doua viteze. Din cele 28 de state vor fi probabil 15 state care vor avea o putere mai mare de decizie in raport de cum isi vor face coalitiile. Restul risca sa ramana decorative, doar beneficiare de decizii si nu participante la decizii.
Rep.: Inainte de acest moment, Europa s-a confruntat cu o alta criza, cea a refugiatilor, care cel putin in media a fost usor sufocata de atentatele de la Paris. In ce masura cele doua crize se intrepatrund? daca se intrepatrund.
N.N.: Nimeni nu s-a uitat la chestiunea migratiei care nu vine din 2015 sau 2014. Vine din 2000. Avem 2002, un an de varf cu 450 de mii de cereri de azil (..). La momentul respectiv, daca ne aducem aminte, nu a fost atat de mare gradul de panica pe chestiunea migratiei. In opinia mea, 2015 a ridicat gradul de alerta publica si sigur imaginile, media, toata lumea a contribuit la ridicarea gradului de alerta publica. Sa ne amintim imaginile din Ungaria, din Serbia. Toata lumea a preluat aceasta chestiune, inclusiv decidentii politici ca una foarte, foarte grava. Nu au gestionata-o deloc bine. Probabil ca o perioada a fost un flux de populatie care era fireasca data fiind situatia din Siria. Parerea mea este ca legatura este foarte mica intre fluxul migrator si fenomenul terorist. Retelele teroriste si Daesh-ul si al-Qaida si altele care actioneaza pe teritoriul Uniunii Europene sunt prezente de mult in UE, nu au venit acum cu fluxul migrator. Eventual ele sunt intarite prin intrarea unor persoane care apartin acestor retele si care profita de fluxul migrator pentru a veni in Europa, dar ele exista aici. Si asta cred ca ar trebui sa ne dea de gandit.
Rep.: Este relocarea o solutie?
N.N.: Nu, nu este o solutie pentru ca va trebui facuta foarte clar verificarea: cati vin din teatrele de razboi si cati sunt migranti economici. Vera Jourova, comisarul pe justitie, a promis ca in decembrie va veni cu un pachet in care va defini foarte clar migratia economica, si va propune solutii pentru tratamentul acesteia, si migratia normala, care dupa Geneva este considerata migratia fireasca a celor care se refugiaza din teatrele de razboi. (...) Problema este ca foarte multe dintre aceste persoane nu se vor intoarce probabil in tarile de origine. Nu este o solutie sa creezi centre de refugiati. Nu este o solutie sa tii acesti oameni intr-un fel de lagare o perioada foarte indelungata si sa nu le dai sansa sa isi realizeze viata. In aceasta privinta chiar vom avea o problema. (...) Daca cineva sta intr-un campus de refugiati, nu-l poti integra. Dimpotriva, risti sa-l marginalizezi si sa dezvolte un fenomen de reactie contra celui care ii ofera ajutorul. Va trebui gasita o solutie. Probabil statele mari care au deficite de locuri de munca in anumite domenii vor proceda la o recalificare si vor da o sansa multora, dar statele mici ca Romania nu au nici in momentul asta o analiza foarte serioasa cu privire la forta de munca de care au nevoie si la structurile pe meserii deficitare.
"Plenul legislativ nu este capabil sa dea un raspuns foarte rapid"
Rep.: In ce masura este pregatita Europa sa faca fata simultan celor doua crize? Va spun ca din afara centrului decizional se vede o oarecare balbaiala.
N.N.: Da, este o stare de confuzie in Europa pentru ca procedurile de lucru europene au fost foarte lente. (...) Plenul legislativ nu este capabil sa dea un raspuns foarte rapid, pentru ca nu este pregatit, are o alta cultura institutionala si de aceea pare cumva, daca privesti din afara, o stare de confuzie instalata in decizia europeana. Se ia o masura, se revine, se atenueaza, se schimba tipurile de discurs la lideri. Nu, nu avem in momentul de fata o formula de reactie rapida pentru ca nu e conturata in profilul Uniunii Europene ca organizatie.
Rep.: Faptul ca acest proces legislativ nu este pe atat de rapid pe cat ar trebui este singura problema sau putem vorbi si de o reactie mai lenta a liderilor europeni la aceste crize?
N.N.: Liderii europeni pot sa aiba o reactie foarte rapida, dar implementarea acestei reactii in structura organizatiei presupune mult mai mult si aici intervine ruptura intre un anumit tip de decizie care trebuie luata in anumite situatii in codecizie de pilda cu Parlamentul. Parlamentul este o structura care functioneaza dupa anumite reguli, desi in ultima vreme a mai cedat un pic din reguli si s-a miscat mai repede, mai ales in criza refugiatilor. Nu stiu daca masurile luate foarte rapid sub imperiul unui eveniment sunt cele mai bune. Sigur avem si o problema de lidership in Uniunea Europeana care se va accentua.
Rep.: Pe fondul acestor emotii create mai intai de criza refugiatilor si apoi de criza terorismului, exista riscul ca in fruntea Europei sa ajunga niste lideri extremisti?
N.N.: Cu siguranta, daca privim ce se intampla in statele membre de ceva vreme, dar din cu totul alte motive decat terorismul si fluxul migrator. Exista posibilitatea ca in foarte multe state membre sa vina la putere partide de extrema. Conservatorii polonezi nu sunt partid de extrema, dar sunt un partid destul de neprietenos cu principiile europene. Britanii au si ei un discurs specific. Spania se confrunta cu o miscare secesionista destul de puternica. Testul va fi dur la urmatoarele alegeri regionale din Franta, care a trecut pe planul doi. Cred ca lumea a si uitat ca Franta care alegeri acum in decembrie. Si daca va castiga Marine Le Pen, si sondajele de opinie spuneau ca ea a castigat cel mai mult ca partid de pe urma atentatelor teroriste, desi Hollande a crescut in simpatie publica, atunci viitorul nu va fi unul foarte previzibil pentru Uniunea Europeana. Cert este ca indiferent ca vor ajunge la putere partide nationaliste radicale, insa nu vor renunta la Europa. Nu vor renunta la structura Uniunii Europene.
Rep.: Totusi exista pericolul ca ei sa reintroduca granite interne si astfel libertatea de miscare sa fie limitata?
N.N.: Va fi cea mai puternica lovitura data acquis-ului european. Va fi foarte greu sa-l introduca, de aceea cred ca este foarte bine in momentul de fata sa se pastreze arhitectura institutionala prezenta, pentru ca si daca ar ajunge la putere Le Pen si altii ca ea, multe state membre nu vor avea posibilitatea foarte facila de a schimba actualul modul. Si lucrurile se tempereaza in momentul guvernarii.
Despre Traian Basescu:"Cert este ca partidul pe care il conduce va intra in Parlament"
Rep.: Cum vedeti incercare fostului presedinte Traian Basescu de a acapara o parte din electorat cu un discurs anti-imigratie ?
N.N.: Traian Basescu, pe care nu-l putem banui de prostie politica, a inteles foarte clar ca este un segment de populatie care gandeste asa si trebuie sa recunoastem foarte sincer ca foarte multi gandesc asa, nu numai romanii. Cetatenii europeni isi vad situatia afectata si mica lor bunastare este clar afectata si de acest val si de ceea ce se intampla in fenomenul de emigratie. (..) Foloseste un segment de populatie, spune ceea ce multi romani gandesc si cred ca asta e o dovada de inteligenta politica si nimic mai mult. Nu stiu cat ii va aduce in scorul electoral.
Rep.: Credeti ca are sanse sa revina in politica cu un astfel de discurs, si aici includem si discursul tip anti-ambasade, anti-occidental?
N.N.: E greu de spus. Poate ca suntem in situatii “da-i omului mintea de pe urma”. Poate a inteles greselile care s-au facut in mandatul lui. Excesiva implicare a unor ambasade, care a fost tolerata atunci cand i-a convenit, deranja si inainte pe cine intelegea, dar acum a devenit deranjanta si Traian Basescu intelege foarte bine lucrul acesta. (...) Imi pare rau ca celelalte partide politice din Romania nu au capacitatea sa intelega noua realitate si sa se adreseze corect romanilor. Dincolo de ce am fost obisnuiti pana acum, cu politically correct, ca nu-i bine sa spui, Traian Basescu spune ceea ce lumea vrea sa auda, asa cum spune Le Pen, asa cum spun si altii si ei vor castiga. Nu stiu daca va castiga alegerile, dar cert este ca partidul pe care il conduce va intra in Parlament
Rep.: Credeti ca MP va intra in Parlament?
N.N.: Da, sunt aproape convinsa si nimeni nu ma poate banui in Romania ca sunt un fan al lui Traian Basescu. Trebuie sa fim convinsi si sa realizam ca ceea ce spune este in concordanta cu ceea ce se spune in strada.
Despre servicii: "Supravegherea generalizata nu este o solutie."
Rep.: Care credeti ca ar fi riscurile ca serviciile de informatii sa profite de pe urma acestei situatii si sa incerce sa impuna anumite pachete legislative care vizeaza o supraveghere in masa a populatiei?
N.N.: Cred ca stim foarte bine ce s-a intampla in Uniunea Europeana cu Data Protection-ul (n.r.: directiva UE privind retentia de date), Curtea Europeana de Justitie a declarat ilegala directiva. In momentul de fata nu s-a ajuns la nici o concluzie desi s-a dat un termen pana in decembrie sa incercam sa punem in acord noul pachet legislativ cu decizia Curtii. Nu se va intampla in opinia mea lucrul acesta pana in decembrie. Sunt state membre care merg pe o supraveghere generalizata, de tipul NSA, si sunt state membre care inca tin la drepturile si libertatile civile si nu vor o supraveghere de tipul acesta. Daca cineva vrea sa invete ceva din ceea ce s-a intamplat la Paris, poate intelege ca o supraveghere generalizata, asa cum exista in Franta printr-o lege care permite luarea de astfel de masuri, nu foloseste la nimic . Supravegherea nu i-a folosit la nimic pentru ca de regula tehnica este mult mai inteligenta decat procesele legislative si mult mai rapida. Au gasit un alt mijloc de comunicare care nu a putut fi monitorizat, interceptat. Vor trebui sa isi ia masuri sa incerce sa identifice si alte mijloce de comunicare – stim ca le va lua foarte mult – iar lucrurile vor curge in continuare. Iar in ceea ce priveste supravegherea comunicarii directe imi este foarte greu sa cred ca o va face cineva la nivel performant. Deci, nu este o solutie lucrul acesta. Sigur monitorizeaza-ti ceea ce iti aduce riscuri la securitatea ta nationala, dar nu introduce o supraveghere generalizata, pentru ca atunci creezi un fenomen de ura latent care se poate generaliza. Controlul acesta social excesiv al cetateanului nu este benefic, pentru ca totusi, dincolo de orice, traim intr-o societate deschisa. (...)
Rep.: Cum poate societatea civila sa reactioneze la o astfel de initiativa avand in vedere presiunea existenta? Atunci cand vezi la televizor atacurile de la Paris, Bruxellesul asediat, parca nu iti mai vine sa iesi cu atata forta si sa spui: nu vreau sa imi asculti telefonul.
N.N.: Oamenii trebuie sa reactioneze intr-un fel, sa nu le dea voie unora sa profite de acest moment emotional, pentru ca altfel in momentul de alcamie care cu siguranta va exista (...) isi vor da seama ca de fapt suntem supravegheati si controlati dincolo de nevoia sociala. Si cred ca cine are curajul sa faca lucrul acesta are si capacitatea de a vedea viitorul. Nu poti lasa totul serviciilor de informatii. Si in primul rand ca si lor le creezi o foarte mare problema. Stocarea de date poate crea acelasi tip de obtuzitate pe care l-au avut, de pilda, serviciile secrete franceze pana acum - cand au avut informatii si nu au luat nici un fel de masura. Controlul acesta excesiv, pe care l-au practicat americanii si tot nu le-a folosit la mare lucru, dimpotriva i-a pus in postura de a fi la limita respectarii drepturilor omului, nu este o solutie.
Rep.: Referitor la declaratia lui domnului Junker despre o Europa cu doua viteze. Cum va arata o Europa cu doua viteze si ce ar insemna lucrul acesta pentru Romania?
N.N.: Romania cu siguranta intra in viteza intaia, aia care nu e foarte importanta. Este o foarte mare greseala. Este o fractura care s-ar crea in Uniunea Europeana, este contrar spiritului initial, dar am vazut foarta multa nervozitate in statele membre vechi si puternice economic fata de aceasta componenta estica care a venit ulterior. Ar inseamna sa nu mai avem posibilitatea sa influentam deciziile, cel putin formal. Acum avem aceasta posibilitate. Ca nu suntem capabili sa o facem, ca nu avem lideri capabili sa inteleaga si sa miste lucruri este una, dar formal avem aceasta posibilitate. O schimbare a modului de luare a deciziilor, care este foarte simplu de facut, va creea o Europa cu doua viteze si atunci exista riscul sa devenim cumva marginali.
Rep.: Odata cu interventia Rusiei in criza terorista Rusia si-a mai spalat din pacatele facute in Ucraina. Care credeti ca sunt sansele ca Rusia sa scape de sanctiuni mai repede avand in vedere aceasta schimbare in Europa?
N.N.: Este foarte interesanta maniera in care Rusia a ocupat locul. Este foarte clar ca dupa primavara araba aplaudata entuziast pe toate retelele de socializare, a venit asa un fel de inghet, deoarece pentru UE a fost destul de neplacut sa recunoasca ca de pilda alegerile in Egipt au fost libere, dar au adus la putere o organizatie care era pe lista UE ca o organizatie terorista, Fratii Musulmani. Si dupa aceea ca lucrurile sa se schimbe a fost nevoie de o lovitura de stat, despre care nu s-a discutat foarte mult. Acest fenomen de occidentalizare se pare ca are dificultati foarte mari in a fi acceptat in alte spatii culturale si UE ar fi trebuit sa stie asta. Cel putin ea care e un spatiu cultural. De la americani nu am nici o pretentie, pentru ca sunt o natiune tanara de 300 de ani, chestiunile culturale conteaza mai putin, asta si explica esecurile politicii americane in diferite teatre. UE a pierdut spatiul, a lasat Turcia intr-un fel sa fie relevanta incercand sa isi cultive vocatiile otomanice anterioare, iar Erdogan este un personaj care are aceasta obsesie a puterii si a islamismului prin masurile pe care le-a incercat intr-o Turcie laica. Iar Rusia nu a pierdut momentul, dar nu acum cu Siria. Rusia nu a pierdut momentul atunci cand a incercat sa cumpere de pilda companiile algeriene, tunisiene de petrol, pentru ca ea a inteles foarte clar ca in felul acesta poate constrange Europa si din sud, nu doar din est, cu santajul clasic al resurselor petroliere. Daca va reusi si probabil ca va reusi, pentru ca este mult mai antrenanta sa intre la sol intr-un stat pe care il cunoaste foarte bine si a carui structura de securitate a creat-o. Batranul Assad a lucrat intotdeauna la consolidarea Siriei cu fostii consilieri sovietici iar acum nu pot sa imi imaginez ca armata siriana are alt tip de comportament. Daca Rusia reuseste, ea se consolideaza acolo, ceea ce a face UE cumva mai prietenoasa fata de Rusia. Sanctiunile cu siguranta se vor atenua, insa nu cred ca se vor ridica foarte curand sau cel putin in momentul de fata.
Rep.: Cum evaluati noul guvern condus de domnul Ciolos? Considerati ca solutia guvernului de tecnocrati este potrivita pentru Romania in actualul context european?
N.N.: Cred ca contextul este un pic mai larg si trebuie privit in persepectiva ultimilor 15-20 de ani. Clasa politica este cumva demonetizata. Conducerea prin institutiile politice clasice este pusa din ce in ce mai tare sub semnul intrebarii de catre socieatea deschisa si lucrul acesta s-a accelerat in ultimii 2-3 ani printr-o contributie serioasa a ceea ce se cheama social media. Daca monitorizam fluxurile de internet intr-o zi pe un subiect, veti vedea ca mai mult de jumatate din luarile de pozitie sunt contra structurilor traditionale politice. Cred ca a conduce o lume printr-o societate deschisa, deci prin guverne pe care le ofera strada, inseamna in primul rand a nega o democratie reprezentativa care totusi de cateva sute de ani face cariera oriunde in lume, inclusiv in societatiile comuniste; si acolo exista un simulacru de alegeri. Daca negam lucrul acesta, inseamna ca trebuie sa ne gandim la o noua abordare a societatii. Romania a adoptat aceasta formula prin decizia presedintelui Iohannis, pentru ca efectiv a fost o decizie a domniei sale nu a partidelor politice, care sunt anulate in Romania din diverse motive. Din acest punct de vedere, pentru mine este un regres. Este ceea ce avertiza dupa revolutia din ’89 Adam Michnick. Spunea ca exista riscul fie sa consolidam institutii europene traditionale si sa le facem serios si cum trebuie, fie sa cadem in balcanismul nostru oriental. Si am cazut in balcanismul nostru oriental. A face un guvern care nu are decat un gen de legitimitate indirecta pentru ca l-ar fi votatat un Parlament este un experiment care poate crea riscuri. Principalul risc la astfel de experimente este totalitarismul, care se poate instala usor-usor insidios pana va putea avea sansa sa fie acceptat de populatie.
Rep.: Cum evaluati componenta noului guvern?
N.N.: Am vazut ca sunt oameni care apartin anumitor grupari si sunt oameni care pur si simplu au fost selectati pentru skill-urile lor profesionale. Sunt cativa oameni care au capacitatea sa faca fata job-ului, fara indoiala, si vorbesc de cei pe care ii stiu, de Costin Borc, care este un specialist in economiei si poate manageria foarte bine domniul, are o viziune de tip liberal. Doamna de la munca pe care o cunosc din facultate si care este un specialist in dreptul muncii. Restul nu-i cunosc si a veni cu functionari de la Bruxelles carora le-ai creat o foarte mare problema pentru ca, cu exceptia domnului Irimescu care lucreaza la misiunea Romaniei pe langa Uniunea Europeana si care este un foarte bun specialist, (...) restul sunt functionari marunti care au o foarte mare problema si de credibilitate in raport cu Uniunea Europeana, dar si in raport cu Romania. Eu nu stiu...si-au luat concediu de odihna, s-au suspendat? Dar fie ca sunt in concediu, fie ca sunt suspendati nici o clipa nu au voie sa actioneze contra intereselor Uniunii Europene si ma intreb ce ar face acesti domni si doamne, care sunt functionari europeni, atunci cand vor veni la Bruxelles intr-un consiliu. Vor accepta propunerile lui Junker direct chiar daca afecteaza Romania sau nu? I-am pus o intrebare domnului presedinte al Comisiei sa imi explice care sunt atributiile functionarilor suspendati sau care nu isi pot desfasura din motive prevazute de regulamente activitate. Astept raspunsul (...) si sa stiti ca nu este o solutie. Eu zic ca in tara sunt destul de multi specialisti care sunt suficient de scarbiti astfel incat nici macar sa nu se mai uite la televizor si care ar putea face fata job-ului, dar depinde partidele politice si de modul lor prost de a se confectiona in interior. Le e teama multora din partide politice, unor mediocritati cu staif, sa aduca oameni care cu siguranta in planul doi ii va indeparta de acolo de unde sunt. Aceasta este problema noastra romaneasca. Sper doar sa fie doar un guvern de tranzitie, sa administreze in numele Romaniei sau a cui o face-o Romania, dar nimic mai mult.
Cred ca ar trebui sa intelegem cu totii un lucru: a comunica pe Facebook - ceea ce e onorabil, e corect - nu inseamna a avea si monopolul adevarului. Le doresc foarte mult celor care isi formeaza opiniile de pe Facebook sa mai citeasca si un ziar, un articol, un editorial, pentru ca acolo ai de-a face cu o opinie asumata. Am vazut foarte multe opinii pe Facebook si (...) pot sa aplic in cazul unora manualul lui Volkoff de manipulare fara nici un fel de porblema.
1
2
