Presedintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constitutionala legea de aprobare a OUG 21/2015 privind unele masuri pentru retrocedarea imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist, pe motiv ca aceasta contravine principiului separatiei puterilor in stat si accesului liber la justitie.

Seful statului a sesizat miercuri Curtea Constitutionala in legatura cu mai multe prevederi ale legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, precum si a art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania, scrie Mediafax.

Potrivit sesizarii publicate pe site-ul Presedintiei, seful statului argumenteaza ca legea mentionata incalca normele constitutionale referitoare la principiul separatiei si echilibrului puterilor.

"Astfel, potrivit articolul 17 alineatul 41, nou introdus, prin derogare de la prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 presedintele Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor nu este asimilat calitatii de conducator al autoritatii publice, in sensul acestei legi. Absenta mentionarii exprese a persoanei sau persoanelor care reprezinta Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor ar putea insa afecta exercitarea dreptului de a contesta in instanta deciziile emise de aceasta autoritate publica, respectiv stabilirea cadrului procesual in care instanta va putea analiza actul administrativ contestat", se arata in documentul citat.

In acelasi timp, se mai precizeaza ca dispozitia nou introdusa nu este corelata cu prevederile art. 17 si 18 din Legea nr. 165/2013, potrivit carora Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor valideaza sau invalideaza, in tot sau in parte, deciziile emise de entitatile investite de lege, care contin propunerea de acordare de masuri compensatorii si dispune emiterea deciziilor de compensare a imobilelor, iar aceste decizii sunt emise sub semnatura presedintelui Comisiei.

O alta prevedere considerata neconstitutionala se refera la faptul ca, potrivit art. VII, se exonereaza de la plata amenzilor civile stabilite in temeiul art. 24 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, presedintele Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor si, respectiv, presedintele Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor. "Prin continutul sau normativ, aceasta noua reglementare dispune nu numai pentru viitor, dar si cu privire la exonerarea de la plata amenzilor civile stabilite deja prin hotarari judecatoresti, pronuntate de instantele de contencios administrativ. In acest sens, se incalca principiul separatiei si echilibrului puterilor, consacrat de dispozitiile art. 1 alin. (4) din Constitutie. Astfel, potrivit jurisprudentei constitutionale a lipsi o hotarare definitiva de caracterul ei executoriu reprezinta o incalcare a ordinii juridice a statului de drept si afecteaza buna functionare a justitiei", se mentioneaza in sesizarea inaintata de Klaus Iohannis magistratilor de la CCR.

In document se subliniaza ca hotararea judecatoreasca reprezinta un act de aplicare a legii pentru solutionarea unui conflict de drepturi sau interese, constituind un mijloc eficient de restabilire a ordinii de drept democratice si de eficientizare a normelor de drept substantial.

Un alt argument invocat in context se refera la faptul ca norma nou introdusa la art. VII din legea transmisa la promulgare diminueaza forta hotararilor judecatoresti pronuntate in contencios administrativ si creeaza discriminare intre subiectii de drept obligati sa puna in executare o hotarare judecatoreasca pronuntata in aceeasi materie, indepartandu-se de la scopul asigurarii protectiei constitutionale a dreptului persoanei vatamate de o autoritate publica.

De asemenea, acelasi articol incalca si principiului fundamental al accesului liber la justitie consacrat de art. 21 din Constitutie, dar si art. 6 din Conventia europeana a drepturilor omului, care prevede ca dreptul la un tribunal include si dreptul la executarea unei hotarari judecatoresti definitive pronuntate de orice jurisdictie competenta. "Acest principiu are o importanta deosebita in contextul unui contencios administrativ a carui solutionare este determinanta cu privire la existenta sau inexistenta unui drept civil al justitiabilului. Protectia efectiva a justitiabilului si restabilirea legalitatii implica obligatia pentru administratie sa execute hotararea jurisdictiei sesizate. Daca administratia, ca element al statului de drept ar omite sau ar intarzia sa execute o hotarare judecatoreasca, garantiile art. 6 mai sus mentionat, de care a beneficiat un justitiabil in faza judiciara a procedurii, ar deveni inutile", se mai precizeaza in sesizare.

Presedintele concluzioneaza ca daca administratia este exonerata de la punerea in aplicate unei hotarari judecatoresti, prin neplata amenzilor civile stabilite in sarcina conducatorului unei autoritati publice, accesul la justitie ar deveni teoretic si iluzoriu, iar persoana vatamata de o autoritate publica ar fi lipsita de dreptul la repararea pagubei.