Motivarea Curtii Constitutionale pentru votul prin corespondenta: Just echilibru intre exigenta asigurarii universalitatii votului si caracterul corect al alegerilor

de I.R.     HotNews.ro
Joi, 19 noiembrie 2015, 16:17 Actualitate | Esenţial

 documente
(19 Nov 2015) PDF, 238KB
Curtea Constitutionala a Romaniei a publicat motivarea deciziei prin care a constatat ca dispozitiile Legii privind votul prin corespondenta sunt constitutionale, in care afirma ca "legiutorul" a pastrat un just echilibru intre exigenta asigurarii universalitatii votului, pe de o parte, si a caracterului liber si corect al alegerilor, precum si a caracterului direct, secret si liber exprimat al votului, pe de alta parte. Judecatorii CCR sustin ca reglementarea votului prin corespondenta pentru romanii cu domiciliul sau resedinta in strainatate a avut in vedere asigurarea unei participari cat mai ridicate a cetatenilor la procesul electoral, tinand cont de necesitatea aplicarii in plenitudinea sa a principiului universalitatii votului, noteaza Agerpres.

"Acest principiu trebuie sa fie unul efectiv, nu iluzoriu, mai ales pentru categoria de cetateni romani carora legea analizata li se adreseaza. Este indubitabil ca, dupa aderarea la Uniunea Europeana, in privinta libertatii de miscare s-au produs mutatii fundamentale, astfel incat o mare parte a electoratului isi are domiciliul/ resedinta in strainatate, ceea ce, in planul respectarii exigentelor constitutionale referitoare la alegerea Camerei Deputatilor si Senatului, impune legiuitorului obligatia de a reglementa modalitati de vot care sa se adapteze situatiei prezente. A refuza legiuitorului o atare competenta ar echivala cu negarea evolutiilor anterior mentionate si cu limitarea modalitatilor de vot, acestea din urma ramanand tributare unor realitati apuse/ depasite", se spune in motivare.

De aceea, explica judecatorii, legiuitorul beneficiaza de o marja de apreciere in identificarea si integrarea in sistemul normativ al statului a modalitatilor de vot care sa asigure o participare cat mai ridicata la procesul electoral.

"Legiuitorul trebuie sa se manifeste activ si sa fie preocupat in mod constant de adaptarea legislatiei la realitatile de fapt existente la un moment dat", sustin acestia.

Curtea a mai retinut ca legea analizata faciliteaza dreptul de vot al cetatenilor romani cu domiciliul/ resedinta in strainatate si ca, in principiu, nu prezinta o relevanta semnificativa intervalul de timp in care urmeaza a se materializa reglementarea analizata.

"Aceasta a fost adoptata la 28 octombrie, respectandu-se, astfel, exigenta constitutionala de a nu se aduce modificari cadrului electoral cu mai putin de un an inainte de data alegerilor. Intr-adevar, legea analizata aduce o modificare de substanta in ceea ce priveste exercitarea dreptului de vot, respectiv introduce sistemul votului prin corespondenta, sistem care nu a mai fost aplicat in cadrul sistemului constitutional stabilit in anul 1991. De aceea, ea a trebuit adoptata cu cel putin un an inainte de data alegerilor, astfel cum s-a intamplat in cauza", subliniaza CCR.

La 5 noiembrie 2015, mai multi deputati si senatori ai ALDE, UDMR, UNPR si PSD au depus la Curtea Constitutionala o contestatie la legea privind votului prin corespondenta, trimisa la promulgare Presedintelui Romaniei, la 4 noiembrie 2015.

O prima critica din sesizarea de neconstitutionalitate este aceea ca legea votului prin corespondenta este in contradictie cu caracterul direct al votului, "care presupune prezenta efectiva a cetateanului in fata urnelor, in vederea exercitarii dreptului la vot, fara intermediul unui procedeu indirect sau al unei persoane interpuse".

O alta problema sesizata in cererea adresata Curtii Constitutionale este aceea ca "votul prin corespondenta, asa cum este reglementat pentru cetatenii romani domiciliati in afara teritoriului national, instituie in drept si in fapt un privilegiu pentru o categorie anume de cetateni, ceea ce este explicit interzis de art. 16(1) din Constitutie, care prevede ca cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari".

Contestatarii mai atrag atentia asupra faptului ca formula votului prin corespondenta ridica mari probleme privind posibila fraudare, invocand in acest sens incalcarea Codului bunelor practici in materie electorala al Comisiei de la Venetia, scrie Agerpres.

***

Instanta constitutionala apreciaza ca motivatiile care au stat la baza adoptarii acestei legi nu se constituie in impedimente de natura sa duca la neaplicarea votului prin corespondenta la alegerile parlamentare la termen din anul 2016.

"Desigur, termenul de un an trebuie calculat de la data intrarii in vigoare a legii, conform art.78 din Constitutie, astfel incat intre aceasta data si ziua alegerilor sa existe un interval temporal de un an', mentioneaza sursa citata.

Tot in motivare se arata ca tratamentul juridic diferentiat de care se bucura cele doua categorii de cetateni - cei cu domiciliul in tara, respectiv resedinta si domiciliul in strainatate -, sub aspectul accesului la votul prin corespondenta, se datoreaza situatiilor obiectiv diferite in care acestia se afla.

"Criteriul domiciliului in tara/ strainatate este unul obiectiv si rezonabil pentru aplicarea unui asemenea tratament juridic. Astfel, se retine ca in strainatate fiind organizate mai putine sectii de votare pot exista dificultati insurmontabile pentru alegatori atat sub aspectul numarului acestora raportat la numarul sectiilor de votare, cat si sub aspectul distantelor si al dispersiei teritoriale a alegatorilor/ sectiilor de votare. In schimb, in tara, pentru a surmonta unele dificultati specifice in exercitarea dreptului de vot, legiuitorul a pus la dispozitia alegatorilor o alta modalitate specifica de vot care nu presupune prezenta fizica a acestora la sectia de votare; aceasta modalitate de votare vizeaza cetatenii cu drept de vot care nu se pot deplasa la sediul sectiei de votare din cauza de boala sau invaliditate in privinta carora se poate utiliza o urna speciala pentru exercitarea dreptului de vot", precizeaza CCR.

In consecinta, mai spune Curtea, prin aplicarea votului prin corespondenta numai in privinta cetatenilor romani cu domiciliului sau resedinta in strainatate se asigura egalitatea materiala intre acestia si cei cu domiciliul in tara.

"Legiuitorul este in drept sa reglementeze/ foloseasca mijloace diferite pentru a atinge, prin prisma finalitatii actiunii sale, egalizarea celor doua categorii de cetateni antereferite sub aspectul exercitarii dreptului la vot. Toate acestea demonstreaza ca cele doua categorii de cetateni nu se afla in aceeasi situatie de fapt pentru a li se aplica un tratament juridic analog sau identic. De altfel, o situatie similara intalnim in state precum Italia, Polonia sau Ungaria, unde, de principiu, votul prin corespondenta este permis numai in situatia in care cetateanul nu locuieste in tara", se mai arata in document.

Curtea retine ca exista un cadru normativ coerent pentru pastrarea secretului votului prin corespondenta, astfel incat functionarii statului care pun in aplicare mecanismul votului prin corespondenta au reprezentarea clara a obligatiilor si responsabilitatilor care le revin atat din punct de vedere substantial, cat si procedural.

"Legea nu il pune pe cetatean in situatia de a fi obligat sau conditionat de alti eventuali participanti la procesul electoral in exprimarea votului sau si nici nu il obliga sa voteze intr-un anume fel, ci ii asigura toate conditiile ca, potrivit constiintei si optiunii sale politice, sa isi exercite dreptul la vot. (...) Curtea retine ca actiunea statului este dozata in functie de specificul votului prin corespondenta, iar cetateanul, respectand prevederile legii, in acord cu art.1 alin.(5) din Constitutie, concura la respectarea principiilor si exigentelor care trebuie sa guverneze procesul electoral. Desigur, nimic nu il opreste pe cetatean sa nu solicite inscrierea in Registrul electoral cu optiunea pentru votul prin corespondenta si sa voteze la sectia de votare daca apreciaza ca asupra sa ar putea fi exercitate presiuni (din mediul sau relational sau chiar externe acestuia) incompatibile cu natura liber exprimata a votului", mai precizeaza CCR.

Decizia CCR este definitiva si general obligatorie.










771 vizualizari
  • +4 (4 voturi)    
    oare la referendumul cu 300 parlamentari (Joi, 19 noiembrie 2015, 16:56)

    mnicku [anonim]

    decizia CCR nu afost la fel ca si acum ?
    "Decizia CCR este definitiva si general obligatorie. "

    Si daca da, de ce nu se pune in aplicare ??????? ca sa fie bucuros nicolicea ?

    Parchetul, DNA, ..nimic ?


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică