Organizatia Salvati Copiii lanseaza Manifestul pentru Dreptul la Educatie prin care isi propune sa vina in sprijinul autoritatilor publice care se ocupa de sistemul de invatamant si solicita incadrarea in agenda ministrului Educatiei a 10 prioritati pentru îmbunatatirea sistemului de educatie:
· Utilizarea a minimum 6% din PIB pentru educatie si transpartenta în folosirea banilor publici.
· Asigurarea accesului universal si gratuit la educatie preşcolara, primara si secundara pentru toti copiii.
· Imbunatatirea calitatii educatiei printr-o mai buna formare initiala si continua.
· Curriculum modern, actualizat atiintific ai bazat pe cercetari si bune practici privind educatia copiilor.
· Incluziunea scolara a copiilor cu dizabilitati.
· Adoptarea si implementarea Strategiei nationale si planului de actiune privind educatia timpurie.
· Introducerea educatiei interculturale si a educatiei pentru toleranta si eliminarea discriminarii si a unor sisteme de prevenire si eliminare a violentei in scoli.
· Participarea copiilor in procesul decizional al scolilor.
· Asigurarea serviciilor de consiliere prin cresterea numarului de consilieri scolari, astfel încat unui consilier sa-i revina 300 de elevi.
· Consolidarea cooperarii dintre sectorul public si organizatiile neguvernamentale.
Toate cele 10 obiective ale Manifestului pentru Dreptul la Educatie propuse de Organizatia Salvati Copiii aduc in discutie problemele urgente cu care se confrunta copiii in tara noastra in sistemul de învatamant romanesc, luand in considerare obligatiile ce-i revin Romaniei, conform legislatiei interne si a Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului.
Organizatia Salvati Copiii ii invită pe toti cei care cred ca educatia trebuie sa fie o prioritate pentru Romania, atat pentru Parlamentul si cat si pentru Guvernul Romaniei, sa semneze Manifestul pentru Dreptul la Educatie. Documentul insotit de semnaturi va fi trimis Ministerului Educatiei, dar ai celor doua comisii de educatie ale Parlamentului Romaniei.
PETITIA POATE FI SEMNATA AICI:petitieonline.com/manifest_pentru_dreptul_la_educatie
OBIECTIVE ale Manifestului pentru DREPTUL la educatie
Orice strategie de asigurare a unei educatii de calitate pentru copiii din Romania trebuie sa ia in considerare colaborarea expertilor din domeniul educatiei cu cei din domeniul social de la nivel local, cu autoritatile locale, cu elevii ai cu parintii, in vederea sprijinirii copiilor vulnerabili, inclusiv a copiilor de etnie roma.
1. Utilizarea a minimum 6% din PIB pentru educatie ai transparenta in folosirea banilor publici. Alocarea de resurse financiare corespunzatoare nevoilor sistemului de invatamant trebuie sa conduca la respectarea art. 8 din Legea 1/2011 a educatiei nationale care prevede ca ”Pentru finantarea educatiei nationale se aloca anual din bugetul de stat si din bugetele autoritatilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv”. Acest obiectiv va cuprinde ai urmatoarele elemente: depolitizarea si debirocratizarea sistemului de educatie, imbunatatirea guvernantei/administrarii sistemului de invatamant, in special a monitorizarii la toate nivelurile, a descentralizarii si a eficacitatii si eficientei alocarii de resurse ai colectarii datelor dezagregate si fiabile pentru masurarea performantei sale, cu accent pe reducerea disparitatilor dintre judete si comunitati;
2. Asigurarea accesului universal si gratuit la educatie prescolara, primara si secundara pentru toti copiii, mai ales in cazul copiilor ce provin din comunitati sarace, rurale sau rome. Asigurarea accesului copiilor din comunitati vulnerabile la educatie prescolara si scolara trebuie realizata prin: a. cresterea numarului de gradinite cu program normal sau prelungit si de gradinite estivale, inclusiv in comune sau localitati cu numar redus de copii de varsta prescolara; b. cuprinderea in programe ”A doua sansa” a copiilor, tinerilor sau adultilor care nu au fost niciodata la scoala sau care au abandonat invatamantul obligatoriu; c. pregatirea cadrelor didactice pentru schimbarea atitudinii lor fata de copiii romi.
3. Imbunatatirea calitatii educatiei printr-o mai buna formare initiala si continua a profesorilor. Obiectivul presupune: formarea continua a cadrelor didactice si a consilierilor scolari, schimb de bune practici intre profesori, cresterea numarului de profesori de sprijin pentru copiii cu cerinte educatonale speciale; pregatirea cadrelor didactice pentru lucrul cu elevii cu cerinte educationale speciale si cresterea numarului acestora, examinarea obligatorie a cadrelor didactice prin evaluari psihologice independente, implementarea unor mecanisme de feedback cel putin semestriale de la elevi si parinti, in functie de specificul scolii. De asemenea, calitatea in educatie e conditionata de depolitizarea sistemului de invatamant si stabilirea unor proceduri democratice de alegere a directorilor de scoala si a inspectorilor scolari cu participarea cadrelor didactice. In plus, o debirocratizare a activitatii profesorilor, nevoiti sa petreaca zeci de ore cu completarea a zeci de documente, ar asigura o mai atenta elaborare si implementare a strategiilor si metodologiilor didactice.
4. Curriculum modern, actualizat stiintific si bazat pe cercetari si bune practici privind educatia copiilor. Obiective secundare: programa scolara actualizata si restructurata, bazata pe aplicare, nu pe memorare; schimbarea modului de predare prin cresterea proportiei metodelor specifice educatiei non-formale utilizate in orele de curs; introducerea treptata, in materiile din trunchiul comun, a unor elemente despre istoria si cultura altor popoare; asigurarea manualelor scolare gratuite (cu adevarat) pana la clasa a XII-a inclusiv.
5. Incluziunea scolara a copiilor cu dizabilitati. Pentru o mai buna integrare scolara a copiilor cu dizabilitati, propunem: a. elaborarea unei politici nationale ample si specifice pentru respectarea drepturilor copilului cu dizabilităţi si alocarea de resurse pentru implementarea lor; b. Asigurarea unor servicii de baza (precum educatia, sanatatea) accesibile si adaptate pentru copiii cu dizabilitati si acordarea de sprijin familiilor copiilor cu dizabilitati, in mod special, sporirea eforturilor de includere a copiilor cu dizabilitati care pot fi integrati in sistemul de invatamant de masa; asigurarea de personal calificat de sprijin; masuri pentru un transport adaptat: rampe automate, covoare tactile, anunțuri sonore in mijloacele de transport in comun, semafor adaptat, peroane adaptate; dotarea scolilor cu echipament modern pentru desfasurarea orelor de curs si pentru accesul si participarea elevilor cu dizabilitati: laboratoare moderne, materiale didactice de calitate, echipament special pentru persoanele cu dizabilități; c. Curriculum si evaluari cu adevărat adaptate copiilor cu dizabilitati.
6. Adoptarea si implementarea Strategiei nationale si planului de actiune privind educatia timpurie. Formarea cadrelor didactice, extinderea si dezvoltarea modelelor de educatie timpurie individualizata, consolidare si respectarea standardelor pentru evaluarea copiilor si a performantelor cadrelor didactice din institutiile prescolare, mobilizarea comunitatilor locale la gasirea de solutii pentru problemele specifice localitatilor din mediul rural si urbanul mic.
7. Introducerea educatiei interculturale si a educatiei pentru toleranta si eliminarea discriminarii la toate nivelurile sistemului de învatamant, precum si a unor sisteme de prevenire si eliminare a violentei in scoli. Elaborarea de materiale si organizarea de sesiuni de pregatire la nivel national ca modele de schimbare a practicilor psiho-educationale in mediul scolar, inlocuirea comportamentelor agresive cu comportamente de relationare adecvate, deprinderea unor tehnici de gestionare a conflictelor si de utilizare a educatiei pozitive in scoli.
8. Participarea copiilor in procesul decizional al scolilor. Implicarea activa a elevilor in deciziile privind bugetul scolii (stabilirea prioritatilor, recomandari, proiecte). Comunicarea directa dintre CSE (consiliul scolar al elevilor) si ceilalti elevi din scoala, prin modificarea structurii acestuia, organizarea de discutii/dezbateri deschise in cadrul CSE, transparenta si raportarea activitatii de catre consiliul elevilor. Masuri pentru o mai buna informare a parintilor si elevilor asupra drepturilor avute (platforma online, help-line, intalniri de lucru, mass media, forumuri online, webinar, cu informatii si date pe întelesul copiilor).
9. Asigurarea serviciilor de consiliere prin cresterea numarului de consilieri scolari, astfel incat unui consilier sa-i revină 300 de elevi. In prezent, exista un consilier școlar la 800 de copii, ceea ce face imposibila evaluarea, consilierea si monitorizarea elevilor care apeleaza la serviciile consilierului scolar.
10. Consolidarea cooperarii dintre sectorul public si organizatiile neguvernamentale. Indeplinind inca din 1990 un rol activ in reformarea si dezvoltarea sistemului de protectie a drepturilor copilului, implicarea activa si sistematica a organizatiilor neguvernamentale devine necesara, in special prin participarea lor in faza de planificare a politicilor si proiectelor de cooperare, dar si in cea de monitorizare a aplicarii observatiilor Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului cu privire la dreptul la educatie al copilului;
Situatia actuala
Pentru relevanta strategica si programatica a educatiei, Salvati Copiii considera ca datele privind saracia reflecta intr-o masura importanta accesul copiilor romani la educatie de calitate.
• Conform ultimelor statistici europene, in anul 2013, 48,5% dintre copiii din Romania traiau in risc de saracie sau excluziune sociala, media in statele membre ale UE fiind de 27,7% (Sursa: Eurostat). In acelasi an (2013), 32,1% din copiii din Romania se aflau sub pragul saraciei relative (stabilit la 60% din mediana veniturilor disponibile la nivel national. (Sursa: Institutul National de Statistica, baza de date Tempo-online). Cele mai vulnerabile gospodarii sunt cele formate din doi adulti si trei sau mai multi copii, 55,3% dintre acestea aflandu-se in saracie relativa in anul 2014 (Sursa: date provizorii, Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, Setul National de Indicatori de Incluziune Sociala, 2014).
• Saracia afecteaza dreptul copiilor la educatie. Astfel, printre cele mai mici rate de cuprindere scolară se inregistreaza in regiunile cele mai afectate de saracie (in special regiunea de N-E) si in mediul rural (care este mult mai afectat de saracie decat cel urban; la nivel national, in randul populatiei generale, rata saraciei relative in mediul urban este de 9,%, pe cand in cel rural este de 29%). De exemplu, 16,4% dintre copiii cu varste intre 07-10 ani din rural nu sunt cuprinsi in invatamantul primar, comparativ cu 9% in cazul copiilor din urban, din aceeasi categorie de varsta. Diferentele rural-urban se adancesc in cazul copiilor intre 11 si 14 ani: 25% dintre copiii de aceasta varsta din rural nefiind inscrisi in învatamant, comparativ cu 6% in cazul celor din urban. (Sursa: Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, Setul National de Indicatori de Incluziune Sociala, 2014).
• Aproape 366.000 de copii cu varsta intre 3 - 17 ani nu urmau nicio forma de invatamant (prescolar, primar, gimnazial, liceal sau profesional), in anul 2013 (sursa: Institutul National de Statistica, date prelucrate), iar aproximativ 24.400 copii au abandonat învatamantul primar si gimnazial, in anul scolar 2012-2013 (sursa: Institutul de Stiintele Educatei, Analiza sistemului de invatamant preuniversitar din Romania din perspectiva unor indicatori statistici, 2015).
• 80% dintre copiii romi nu merg nici la gradinita, nici la cresa, iar 19% dintre cei cu varsta cuprinsa intre 7 si 11 ani nu sunt scolarizati. Lipsa pregatirii prescolare reprezinta cel mai mare factor de risc pentru absenteismul si abandonul scolar al copiii romi. (Sursa: Barometrul Incluziunii Romilor, Fundatia pentru o Societate Deschisa, 2007)
• In pofida problemelor acute din domeniul educatiei, in 2012 si 2013, Romania s-a situat pe ultimul loc in Uniunea Europeana in ceea ce priveste procentul cheltuielilor pentru educatie din produsul intern brut (PIB). Tara noastra a cheltuit pentru educatie 3% din PIB in 2012 si 2,8% în 2013, in timp ce media la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene a fost de 5%. Cele mai mari procente, intre 6,5-7,1%, au fost cheltuite de Danemarca, Portugalia, Suedia, Cipru si Slovenia. (Sursa: Eurostat, baza gov_10a_exp)
• 23% dintre copiii cu dizabilitati nu merg la scoala; doar o treime dintre ei urmeaza învatamantul de masă. In plus, copiii cu dizabilitati si familiile lor se confrunta in continuare cu stigmatizarea si discriminarea. (Sursa: Studiu realizat de catre Asociatia de Sprijin a Copiilor Handicapati Fizic – România (ASCHF-R) privind familiile care au in ingrijire copii si tineri cu handicap fizic in 9 judete, 2010)
• Participarea copiilor la invatamantul public implica, de cele mai multe ori, costuri considerabile care trebuie acoperite de familie, cu toate ca legea prevede ca invatamantul obligatoriu este gratuit. Costurile generate de aspecte precum achizitia de rechizite, manuale sau uniforme, ori achitarea fondului clasei si al scolii (inclusiv mascate sub forma de donatii din partea asociatiilor de parinti) se pot dovedi, pentru familiile din mediile defavorizate, o povara prea mare, care poate conduce la absenteism sau chiar abandon scolar ori neinscrierea copilului la scoala. Potrivit unei cercetari efectuate de Salvati Copiii, pentru acoperirea cheltuielilor ce tin de educatia unui copil, exceptand plata personalului din invatamant, parintii sunt nevoiti sa aloce inca o data si jumatate suma alocata de statul roman acelui copil. (Sursa: Organizatia Salvati Copiii, Invatamantul gratuit costa – Cercetare cu privire la ”costurile ascunse” din educatie, Bucuresti, 2010)
• Calitatea educatiei reprezinta in continuare o preocupare importanta. 40% dintre copiii de 15 ani sunt semianalfabeti (abia stiu sa scrie si sa citeasca). Potrivit studiilor realizate la nivel international, educatia ofera atat copiilor, cat si familiilor, comunitatilor si tarii lor sansa de a întrerupe cercul vicios al saraciei si al excluderii sociale. (Sursa: http://www.oecd.org/pisa/aboutpisa/romania-pisa.html )
IMPACT
Educatia este un drept si o necesitate - copiii trebuie sa mearga la scoala si societatea trebuie sa garanteze si sa asigure accesul la educatie pentru toti copiii, fara discriminare. Din acest motiv, serviciile sociale care asigura dreptul la educatie al tuturor copiilor sunt obligatorii si necesare. Ele trebuie sa raspunda unor nevoi diferite si bine definite, in functie de categoriile sociale aflate in dificultate. Preconizam ca programele si actiunile initiate in indeplinirea acestor obiective vor avea ca impact scaderea ratei de abandon scolar si a ratei de parasire timpurie a scolii, cresterea calitatii educatiei si o mai buna protectie a dreptului la educatie. De asemenea, indeplinirea obiectivelor enuntate mai sus va conduce la efientizarea sistemului de educatie si oferirea de sanse egale, in special in randul celor din categoriile cele mai vulnerabile.
Organizatia Salvati Copiii
Salvati Copiii Romania este o organizatie neguvernamentala, de utilitate publica, non-profit, care militeaza activ pentru drepturile si protectia copilului in Romania, din 1990, in acord cu prevederile Conventiei Natiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului. Programele organizatiei sunt adresate tuturor copiilor, cu o atentie deosebita catre cei aflati in situatii dificile - copiii din comunitatile dezavantajate, copiii victime ale violentei, exploatarii prin munca, traficului sau neglijarii, copiii refugiati etc. Salvati Copiii Romania a dezvoltat inca din 2001 programe sociale si educationale complexe, pornind de la definirea stricta a nevoilor copiilor. In cei 25 de ani de activitate, peste 1.150.000 de copii au fost implicati in campanile si programele desfasurate de Organizatie. Salvati Copiii Romania este membru al Save the Children International, cea mai mare organizatie independenta din lume care promoveaza drepturile copilului si care cuprinde 30 de membri si desfasoară programe in peste 120 de tari.
2
4
