Impactul comunismului asupra peisajului urban si transformarea capitalei intr-o "cetate comunista", asemanatoare altor zeci de orase aflate in spatiul de influenta sovietic, reprezinta tema centrala a unui amplu proiect cultural desfasurat de catre Fundatia Domeniul Otetelisanu cu sprijinul Administratiei Fondului Cultural National.

Casa ScanteiiFoto: Artoteca

"Bucuresti. Bloc. Cetate" este un proiect care atrage atentia asupra aspectului si transformarilor suferite de capitala in prima parte a regimului comunist - o perioada mai putin studiata din acest punct de vedere - dar care, de asemenea, investigheaza istoria profesionala a arhitectilor: atat cei care au fost persecutati de regim, cat si cei care au lucrat pentru acesta.

Expozitie pe 30 de scari de bloc din Bucuresti

Incepand cu mijlocul lunii octombrie, 30 de blocuri din capitala vor fi transformate, pe rand, cate doua zile, in spatii expozitionale. Publicul va avea acces, pentru prima oara, la arhiva de schite si documente a lui Horia Maicu, arhitect-sef al Bucurestiului intre 1958 -1969, pierduta zeci de ani si recuperata, intamplator, in momentul in care era pe punctul de a fi distrusa.

Selectia de imagini inedite cu noile tipuri de locuinte construite in anii '50 si '60 invita la o reflectie privind modul in care acestea au influentat mentalul colectiv pana in ziua de azi. Totodata, "Bucuresti. Bloc. Cetate" va propune si o perspectiva proaspata asupra insemnatatii unor cladiri emblematice ale perioadei, care poarta semnatura lui Horia Maicu: Sala Palatului, Monumentul Eroilor din Parcul Carol, Teatrul National si Casa Scanteii, aceasta din urma fiind inspirata din asa-numitii zgarie-nori ai lui Stalin, construiti la Moscova din ordinul acestuia.

Biblioteca Umana - marturia arhitectilor despre reconstructia socialista a Bucurestiului

Tot in cadrul proiectului "Bucuresti. Bloc. Cetate" vor fi reunite marturiile unor arhitecti - victime si colaboratori ai regimului communist - dar si analizele unor istorici tineri asupra contextului istoric. Inregistrarile interviurilor vor fi disponibile online, pe www.artoteca.roformand, astfel, o biblioteca umana in format video.