Proiectul viitoarei legi a salariilor bugetarilor, in forma actuala, poate genera disparitati intre reprezentantii celor 3 puteri in stat, asemanatoare cu cele din Republica Democrata Congo, acuza, miercuri, un judecator din Capitala, intr-un memoriu despre care sustine ca a fost semnat de peste 1.000 de judecatori si procurori din toata tara.

Dragos Calin, judecator la Curtea de Apel Bucuresti, spune ca a strans, in numai doua zile, peste 1.000 de semnaturi de la magistrati din tara, pentru memoriul pe care il adreseaza Consiliuuil Superior al Magistraturii, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Guvernului Romaniei, Ministerului Justitiei, precum si Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice.

"Peste 1000 de magistrati romani, judecatori si procurori de la instantele si parchetele de pe tot cuprinsul tarii, protesteaza fata de problemele recurente in ceea ce priveste stabilirea si plata remuneratiei acestora, fata de lipsa de consultare a corpului magistratilor cu privire la Proiectul Legii de salarizare a personalului platit din fonduri publice, in privinta caruia sunt scoase in evidenta mai multe dezechilibre intre cele trei puteri (legislativa, executiva si judecatoreasca) raportat la cuantumul superior al indemnizatiilor recunoscute persoanelor care ocupa functii de demnitate publica alese sau numite (Presedintele Romaniei, presedintii camerelor Parlamentului, deputati, senatori, presedinti ai consiliilor judetene, prefecti etc.)", afirma Dragos Calin , intr-un comunicat remis HotNews.

Potrivit acestuia, singura echivalare salariala care poate fi impusa magistratilor este echivalarea cu indemnizatiile Presedintelui Romaniei, senatorilor, deputatilor si membrilor Guvernului, salarizarea avand in vedere tocmai exercitarea functiilor de putere constituita in stat, puterea judecatoreasca, egala cu puterea legislativa si puterea executiva.

"Altfel, s-ar putea genera situatii nespecifice unor societati democratice, exemplul cel mai elocvent fiind cel al Republicii Democrate Congo, unde indemnizatiile intre cele trei puteri sunt evident disproportionate, conform unui tabel reprodus in memoriu", avertizeaza judecatorul.

Potrivit acestuia, semnatarii memoriului considera ca o reala respectare a echilibrului puterilor in stat si o recunoastere efectiva a locului si rolului justitiei in statul de drept nu se pot realiza decat daca presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in calitatea sa de reprezentant al puterii judecatoresti, va fi echivalat cu celelalte functii din cadrul puterii executive sau legislative (Presedintele Romaniei si presedintii camerelor Parlamentului).

De asemenea, judecatorul cu grad de curte de apel aflat intr-o functie de executie (cu gradatia cea mai mica posibil, in raport de vechimea necesara promovarii) nu ar trebui sa aiba indemnizatia bruta lunara mai mica decat media indemnizatiilor din autoritatile publice centrale ale puterii executive, deoarece are atributia de control in contencios administrativ asupra actelor acestora, mai vor cei 1.000 de magistrati, conform sursei citate.

Ei arata ca in forma actuala a proietului viitoarei legi a salarizarii bugetarilor, in cazul puterii legislative, grila privind functiile de demnitate publica alese incepe de la 14.680 de lei (senatori, deputati) si ajunge la 21.540 de lei (presedintii camerelor), acestia din urma aflandu-se pe acelasi nivel cu presedintele Romaniei. Media indemnizatiilor brute lunare din intreaga Anexa privind functiile de demnitate publica alese este de 18.238 de lei.

De asemenea, in cazul puterii executive, grila privind functiile de demnitate publica numite in cadrul Guvernului incepe de la 13.493 de lei (subsecretar de stat) si ajunge la 21.540 de lei (primul-ministru). Media indemnizatiilor brute lunare din intreaga Anexa privind functiile de demnitate publica alese este de 15548 de lei;

In schimb, in cazul puterii judecatoresti, grila privind functiile magistratilor (judecatori sau procurori) incepe de la 7.272 de lei (stagiar) sau 9.631 de lei (definitiv debutant), magistratul in functie de executie cu grad de curte de apel are indemnizatia de baza bruta de 12898 de lei, un judecator cu functie de executie in cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu 15-20 ani vechime efectiva are o indemnizatie de baza bruta de 15.180 de lei.

Magistratii se mai plang ca presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu vechimea efectiva maxima va avea o indemnizatie bruta lunara de 16.410 de lei, inferioara indemnizatiei Presedintelui Romaniei sau celei a presedintilor camerelor Parlamentului (21.540 de lei).

Indemnizatia unui presedinte de tribunal cu 10-15 ani vechime in magistratura (13662 de lei) este inferioara celei a presedintelui consiliului judetean (14680 de lei), desi indemnizatiile lunare de baza ale acestora trebuie sa fie egale, indiferent de sporurile ce se pot adauga in ambele situatii, deoarece reprezinta functiile de varf la nivelul unui judet, judiciar - executiv - mai reclama judecatorii si procurorii semnatari ai memoriului, conform sursei citate.

Principalele revendicari ale semnatarilor memoriului:

• 1. "Trecerea de indata a bugetului instantelor la titularul de drept al gestionarii bugetului puterii judecatoresti, respectiv la Inalta Curte de Casatie si Justitie;
• 2. Eliminarea de indata de catre Ministerul Justitiei a anomaliilor din sistemul justitiei legate de aplicarea dispozitiilor Legii nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice;
• 3. Demararea de indata a unei consultari efective a corpului magistratilor cu privire la Proiectul Legii de salarizare a personalului platit din fonduri publice, de catre reprezentantii Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice si de catre Guvernul Romaniei, prin Ministrul Justitiei, in vederea eliminarii inechitatilor constatate;
• 4. Implicarea imediata a Consiliului Superior al Magistraturii in obtinerea acestor rezultate, avand in vedere atributia sa de a apara corpul magistratilor si membrii acestuia impotriva oricarui act de natura sa aduca atingere independentei sau impartialitatii magistratului in infaptuirea justitiei ori sa creeze suspiciuni cu privire la acestea".