Presedintele Klaus Iohannis participa, miercuri, la Bruxelles, la Consiliul European, iar de aici va pleca in Statele Unite. Va fi o sedere destul de lunga in SUA. Va participa, la New York, la adunarea generala a ONU in perioada 24 - 29 septembrie, urmand sa fie primit de vicepresedintele Joe Biden la Casa Alba. Potrivit surselor HotNews.ro, vizita presedintelui Iohannis la Washington va dura putin, intalnirea cu Biden urmand sa fie foarte scurta. Care sunt insa mizele primei vizite pe care Klaus Iohannis o face in Statele Unite?
Administratia prezidentiala nu a comunicat inca programul oficial al vizitei. Nu se cunosc oficial nici temele de discutie cu vicepresedintele Biden. Presedintele Iohannis ar urma sa revina in tara pe 30 septembrie. Cel mai probabil vor avea loc clasicele intalniri cu comunitatea romaneasca din Statele Unite. La aceasta intalnire, presedintele va trebui sa explice de ce nu a fost adoptat inca votul prin corespondenta in zece luni trecute de la prezidentiale si de ce PNL nu a facut din acest subiect o tema prioritara pe agenda sa politica.
Potrivit surselor HotNews.ro, in plan economic, interesul americanilor se concentreaza in zona energiei, in special pe politica statului roman fata de nivelul redeventelor. "Va avea loc o intalnire cu oameni de afaceri americani. Vor fi cel putini 15 investitori importanti din SUA, iar acestia vor sa se asigure si ca lupta anticoruptie continua", au precizat pentru HotNews.ro surse diplomatice. Potrivit surselor, printre acesti investitori se numara reprezentantii celui mai mare acţionar al Fondului Proprietatea, fondul de hedging Elliott Associates.
Relevant in acest sens este mesajul publicat cu cateva zile inainte de vizita presedintelui Iohannis de catre Mark Meyer, presedintele Camerei de Comert Romano-Americane:
"Politicienii de rang inalt se duceau la Washington, D.C. dar, in cea mai mare parte, ignorau New York-ul, capitala financiara si de afaceri a natiunii noastre. Iar cand veneau la New York, o faceau pentru relatii multinationale legate de ONU si pierdeau un timp pretios care putea fi folosit pentru contacte bilaterale frecventand magazinele si cluburile de jazz. Am fost insa asigurat recent de Ministerul Afacerilor Externe si oficiali de la Palatul Cotroceni ca Romania intentioneaza sa se concentreze pe promovarea atragerii investitiilor americane si ca o va face prin vizitele unor demnitari de rang inalt".
Problema presedintelui Iohannis este ca nu se poate angaja la mai nimic in fata investitorilor americani cata vreme guvernul de la Bucuresti are alta culoare politica iar partidul sefului statului este in opozitie cu putine sanse de a veni la putere inainte de alegerile din 2016. Prin urmare, Klaus Iohannis nu poate promite investitorilor americani nici revizuirea redeventelor, nici alte masuri concrete care sunt in sarcina Guvernului. Presedintele Romaniei nu are, potrivit Constitutiei, atributii executive.
Una din mizele vizitei va fi o scurta intrevedere cu Obama, eventual in marja adunarii generale a ONU, insa nu este clar daca aceasta va avea loc. Surse politice au declarat pentru HotNews.ro ca presedintele Iohannis a insistat inca de la inceputul mandatului pentru a obtine o primire oficiala la Casa Alba de catre presedintele Statelor Unite. Acest lucru se pare ca nu a fost posibil, cel putin pana la acest moment.
Aici trebuie subliniat ca primele vizite efectuate la inceputul mandatului au fost la Paris si Berlin, unde a avut intalniri oficiale cu Francois Hollande si Angela Merkel. Presa a speculat atunci ca presedintele Iohannis opereaza astfel o schimbare semnificativa in politica externa, acordand mai multa atentie Europei, in detrimentul relatiei cu Statele Unite.
Speculatiile s-au intensificat dupa numirea lui Eduard Hellvig la sefia SRI. Hellvig si-a prezentat viziunea asupra politicii internationale intr-un articol publicat pe blogul sau in 8 ianuarie 2015. Hellvig a scris ca "Prioritatea fundamentala a anului 2015 este... ancorarea mai pronuntata si activa a Romaniei in ecuatia securitatii euro-atlantice, pe axa Washington - Berlin - Bucuresti", inlocuind astfel Londra din vestita axa lansata de Traian Basescu atunci cand a castigat presedintia Romaniei in 2004.
De notat apoi ca, cu putin timp inainte de vizita presedintelui, a fost rezolvata, la limita, si problema ambasadorului Statelor Unite la Bucuresti. Ambasada era condusa de aproape doi ani de interimari, un fapt devenit jenant pentru ambele parti. Noul ambasador american, Hans Klem, a fost primit in luni seara la Palatul Cotroceni. Potrivit unor diplomati, consultati de Hotnews.ro, ar fi fost umilitor pentru seful statului sa mearga in vizita oficiala intr-o tara cu care Romania are un parteneriat strategic dar nu si-a trimis un ambasador plin.
La New York, presedintele Iohannis va participa la adunarea anuala a Organizatiei Natiunilor Unite. Anul acesta, organizatia marcheaza cateva momente importante. ONU aniverseaza 70 de ani de existenta.
Adunarea generala festiva este precedata de un summit in care se adopta noua agenda de dezvoltare. "Agenda 2030" sau "post 2015 Development Agenda", care include 17 obiective de dezvoltare durabila. Acestea inlocuiesc asa-numitele Millenium Development Goals (Obiectivele de Dezvoltare Mileniu), care expira in decembrie 2015, fiind adoptate la summit-ul ONU din 2000 pentru o perioada de 15 ani.
"ONU propune 17 obiective de dezvoltare sustenabila si alte 169 de tinte prin Agenda 2030, care ar trebui sa continuie pe baza Obiectivelor de Dezvoltare Mileniu si sa semnaleze care dintre obiectivele din 2000 au fost realizate si care nu.
Agenda 2030 isi propune sa obtina drepturi umane pentru toti oamenii si sa realizeze egalitatea intre sexe si imputernicirea femeilor. Aceste obiective sunt indivizabile si se refera la cele trei dimensiuni ale dezvoltarii sustenabile: economica, sociala si mediu", anunta site-ul sustainabledevelopment.un.org.
Vezi aici modul de functionare al Adunarii Generale ONU, compusa din 192 de state membre.
In esenta, ONU nu poate impune decizii statelor membre, ci face o serie de recomandari in orice chestiune, cu exceptia celor aflate in dezbaterea Consiliului de Securitate. Potrivitclimateobserver.org, la summit-ul din acest an participa 150 de sefi de stat si de guverne din cele 192 de state membre, printre care se numara si cancelarul german Angela Merkel sau presedintele Frantei, Fracois Hollande.
In general, obiectivele ONU reprezinta o suma de principii si angajamente generoase, dar putine tari le respecta sau le urmaresc in mod consecvent. Alte state sunt pur si simplu dictaturi sau state nedemocratice care adera in mod abuziv la aceste obiective.
Unele tinte propuse de ONU suna foarte ambitios, dar cumva utopic: "Ne angajam sa punem capat saraciei in toate formele si dimensiunile ei, inclusiv prin eliminarea saraciei extreme pana in 2030. Toti oamenii trebuie sa se bucure de o viata la un nivel de baza, inclusiv prin sisteme de protectie sociala. Suntem, de altfel, determinati sa punem capat foametei".
Un alt subiect delicat il va reprezenta, cel mai probabil, problema imigrantilor din UE, mai ales ca tema figureaza pe "Agenda 2030": "Recunoastem contributia pozitiva a migrantilor la dezvoltarea sustenabila. De asemenea, recunoastem migratia internationala in realitatea ei multi-dimensionala [...] Vom coopera la nivel international pentru a asigura o migratie sigura si regulata, ceea ce implica respectarea drepturilor umane si a tratamentului uman al migrantilor, indiferent de statutul lor legal. Sustinem dreptul migrantilor de a se intoarce in tarile lor de origine, iar statele membre trebuie sa se asigure ca migrantii vor fi reprimiti in mod corespunzator in tarile lor de origine"
La Summitul pentru adoptarea "Agendei 2030" va sustine un discurs presedintele SUA, Barack Obama, dar si liderii unor state precum China, Iran, Rusia si chiar Cuba, potrivit Reuters.
De asemenea, papa Francis va adresa, vineri, un mesaj liderilor de state si guverne prezenti la Adunarea Generala a ONU, inainte de deschiderea summitului pentru adoptarea "Agendei 2030".
Cele 17 obiective de Dezvoltare Durabila inscrise in "Agenda 2030" a ONU
- Eliminarea saraciei in toate formele ei
- Eliminarea foametei, obtinerea securitatii alimentatiei si imbunatatirea nutritiei, precum si promovarea unei agriculturi sustenabile
- Asigurarea unei vieti sanatoase si promovarea bunastarii pentru oamenii de toate varstele
- Asigurarea unei educatii inclusive si de o calitatea echitabila pentru a promova oportunitatiile de invatare de-a lungul intregii vieti
- Realizarea egalitatii intre sexe si imputernicirea femeilor
- Asigurarea unui management sustenabil si disponibil al resurselor de apa si serviciilor sanitare
- Asigurarea accesului la energie moderna, sustenabila si sigura pentru toti oamenii
- Promovarea unei cresteri economice continue, inclusive, sustenabile si munca decenta pentru toti oamenii
- Construirea unei infrastructuri flexibile, promovarea unei industrializari sustenabile si inclusive si a inovatiei
- Reducerea inegalitatii in interiorul statelor, dar si intre acestea
- Realizarea unor orase si asezari umane sigure si sustenabile
- Asigurarea unor modele de consum si productie sustenabile
- Actiune urgenta pentru a lupta impotriva incalzirii climatice si impactului acesteia
- Conservarea si utilizarea sustenabila a ocenelor, marilor si resurselor marine pentru dezvolatarea sustenabila
- Protejarea, restaurarea si promovarea sustenabila a ecosistemelor terestre, managerarea padurilor, combaterea defrisarilor, intreruperea degradarii pamantului si pierderii biodiversitatii
- Promovarea unor societati inclusive si pacifiste pentru dezvoltarea sustenabila, asigurarea accesului la justitie pentru toti si construirea unor institutii eficiente, responsabile si inclusive la toate nivelele
- Intarirea masurilor de implementare si revitalizare a parteneriatului global pentru dezvoltare sustenabila
4
7
