Desfiintarea instantelor militare se impune din cauza ca judecatorii militari nu indeplinesc garantiile de independenta si impartialitate, potrivit concluziilor unui raport intocmit de un grup de lucru din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), scrie Agerpres.

Un alt motiv pentru care se considera necesara desfiintarea instantelor militare este activitatea foarte redusa, care implica resurse bugetare inutile, pentru eficientizarea activitatii sistemului judiciar propunandu-se ca schemele de personal sa fie transferate instantelor civile, mult mai incarcate decat cele militare.

"Concluzia justa, care nu da loc la echivocuri, este cea a desfiintarii instantelor militare ca fiind inadecvate actualului sistem judiciar. (...) Desfiintarea instantelor militare este singura solutie ce da satisfactie atat eficientei activitatii sistemului de justitie, cat si asigurarii tuturor garantiilor de independenta si impartialitate ale instantelor si judecatorilor din Romania", se arata in raportul care analizeaza impactul noilor coduri - Codul civil, Codul de procedura civila, Codul penal si Codul de procedura penala.

Grupul de lucru va propune CSM sa sesizeze initiatorul legislativ, respectiv Ministerul Justitiei, in vederea desfiintarii instantelor militare si alocarii posturilor de judecatori si personal auxiliar instantelor care urmeaza sa preia activitatea actualelor instante militare, dar si instantelor foarte incarcate cu activitate.

Printre argumentele aduse in sprijinul acestei propuneri se numara ideea de eficienta a activitatii instantelor, care a fost corelata adoptarii noilor coduri, in prezent existand diferente foarte mari intre volumul de munca de la cele militare si cele civile.

"Spre exemplu, in anul 2014 incarcatura cu dosare pe un judecator militar la tribunalele militare a fost de 46 de dosare (in conditiile in care 50% din aceste cauze au fost pe legea penala mai favorabila, situatie tranzitorie ce nu va mai fi intalnita in perioada urmatoare), in timp ce la tribunalele civile incarcatura a fost cu mult superioara, de 918 dosare pe judecator, iar in timp ce la Curtea Militara de Apel s-a inregistrat un numar de 70 dosare pe un judecator militar (aceeasi observatie ca la tribunalele militare legata de legea penala mai favorabila), la curtile de apel civile incarcatura de dosare a fost de 945 dosare pe un judecator", se precizeaza in raport.

Existenta instantelor militare este apreciata ca fiind "mai degraba o mostenire a sistemului dictatorial comunist decat o realitate necesara actualului context social, economic si politic", in conditiile in care dupa 1990 au fost demilitarizate o serie de categorii profesionale, un exemplu in acest sens fiind politistii.

Un alt argument se refera la indoielile in ce priveste "existenta deplina, constitutionala, a garantiilor de independenta si impartialitate ale instantelor militare".

"Faptul ca judecatorii militari au un statut hibrid, apartinand prin cariera profesionala de sistemul de justitie, dar in ce priveste cariera militara apartinand de Ministerul Apararii Nationale. Nu e asigurata pe deplin, in lipsa unor plase de protectii adecvate, garantia de independenta a judecatorilor militari, din moment ce promovarea in grade militare, cu consecinte materiale evidente (cresteri salariale), este facuta de Ministerul Apararii Nationale, in conditiile prevazute de Regulamentul comun al CSM si Ministerul Apararii Nationale, insa potrivit Legii nr. 80/1995 privind statul cadrelor militare. Pentru inaintarea in grad militar, conform acestei legi, este necesara o evaluare pe baza unor calificative care se acorda de comisii formate din militari, deci persoane si structuri din afara sistemului de justitie", se precizeaza in raport.

Raport CSM: Se impune cresterea rolului constitutional al ICCJ de asigurare a interpretarii si aplicarii unitare a legii

Este nevoie de o crestere a rolului constitutional al Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) de asigurare a interpretarii si aplicarii unitare a legii de catre celelalte instante judecatoresti, se mai apreciaza in raportul intocmit de un grup de lucru din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), potrivit Agerpres.

Acest deziderat s-ar putea realiza, potrivit autorilor raportului, prin reducerea schemei de judecatori si magistrati asistenti, aceste posturi putand fi realocate celorlalte categorii de instante, unde sunt dificultati in activitate din punct de vedere al incarcaturii, precum si prin conectarea judecatorilor instantei supreme la realitatile activitatii jurisdictionale ale instantelor.

"De asemenea, trebuie incurajate colegiile de conducere ale instantelor, dar si instantele ca, potrivit competentelor procedurale, sa sesizeze ICCJ cu recursuri in interesul legii si incheieri de sesizare prealabila a ICCJ pentru interpretarea unor chestiuni de drept", se arata in raport.

In document se mai apreciaza ca rolul instantei supreme in ce priveste atributul sau constitutional a crescut, datorita "constientizarii instantelor ordinare a acestui rol in ce priveste mecanismul hotararilor prealabile prin care ICCJ se pronunta cu caracter obligatoriu fata de toti judecatorii".

Raport CSM: Eficientizarea activitatii judiciare prin desfiintarea de unitati mici ar putea reprezenta o solutie

Eficientizarea activitatii judiciare prin desfiintarea de unitati mici ar putea reprezenta o solutie, fiind necesar un dialog pe aceasta tema cu Parlamentul Romaniei, se mai arata in raportul CSM.

"Este necesara continuarea analizei instantelor/parchetelor cu volum foarte mic de activitate. Un grup de lucru inter-institutional care sa aiba ca scop rearondarea administrativa sau chiar desfiintarea instantelor/parchetelor cu volum foarte mic se impune, lucru de altfel decis prin Hotararea nr. 560/2015 a Plenului C.S.M. O prioritate ar trebui sa o constituie in aceasta perioada analiza posibilitatii rearondarii administrative judiciare. (...) Un dialog initiat de reprezentanti ai CSM, Ministerului Justitiei cu reprezentanti ai Parlamentului ar putea fi o solutie pentru a explica necesitatea reorganizarii judiciare", se arata in raportul care analizeaza impactul noilor coduri - Codul civil, Codul de procedura civila, Codul penal si Codul de procedura penala.

In document se constata ca incercarea anterioara de reorganizare a activitatii judiciare a esuat tocmai din cauza respingerii initiativei de catre Parlament.

"Reorganizarea judiciara, proces finalizat (...) printr-un proiect de lege, a fost pana la urma un esec datorita respingerii initiativei de catre Parlament. Prin acest proiect se propunea desfiintarea mai multor instante si parchete cu volum mic de activitate si in zone in care accesul la justitie este asigurat prin faptul ca alte instante/parchete se afla la distante apropiate si, mai ales, o eficientizare a activitatii instantelor si parchetelor foarte incarcate, in interesul cetateanului", se precizeaza in raport.

Conform documentului, prin reorganizarea judiciara ar fi fost alocate cele 116 de posturi de judecatori si 379 de posturi de personal auxiliar, conex si contractual catre instante la care se inregistreaza deficit accentuat de personal.

"Plenul CSM a decis, prin Hotararea nr. 560/26 mai 2015, continuarea demersurilor pentru alocarea eficienta, din punct de vedere administrativ-teritorial, a cauzelor pe circumscriptii la instante si parchete, fie prin desfiintarea instantelor si parchetelor cu volum foarte mic de activitate, fie prin rearondare de localitati, astfel ca se impune continuarea analizei instantelor/parchetelor cu volum foarte mic de activitate, prin constituirea, la nivel inter-institutional (CSM-MJ-PICCJ), a unui grup de lucru comun", concluzioneaza autorii raportului.

O alta recomandare vizeaza redistribuirea posturilor de judecatori, procurori si personal auxiliar de la instantele si parchetele cu activitate mica sau cu structura de personal peste media la nivel national catre instantele foarte incarcate, proces care trebuie sa fie continuu, conform criteriilor obiective dezvoltate de CSM si validate de realitate.

In raport se subliniaza, totodata, necesitatea continuarii procesului de suplimentare a posturilor de personal auxiliar, in asa fel incat structura de personal sa ajunga la doi grefieri pentru un judecator, precum si necesitatea restructurarii si reasezarii categoriilor de personal auxiliar, altele decat grefierii de sedinta si cei de ancheta, pentru o echilibrare a numarului lor pe instante si parchete.

Rolul comisiei care a intocmit raportul a fost de a analiza impactului noilor coduri asupra activitatii instantelor si parchetelor, apoi sa inainteze CSM recomandari in vederea eficientizarii si imbunatatirii activitatii instantelor si parchetelor.

Analiza a fost realizata pe cinci paliere (obiective), legate intre ele. Obiectivele cuprind un istoric anterior intrarii in vigoare a noilor coduri, un istoric dupa intrarea in vigoare, o analiza a datelor statistice si a dinamicii activitatii instantelor si parchetelor in raport cu perioada de trecere de la vechile coduri la noile coduri, infrastructura si concluziile/recomandarile grupului de lucru.