Comisia Europeana a propus astazi o noua cota de 4.646 de migranti din Orientul Mijlociu pe care Romania ar trebui sa ii primeasca. Acestia s-ar adauga la propunerea anterioara, din luna mai, de 1.705 migranti, ceea ce inseamna ca, in total, tara noastra ar putea avea o cota obligatorie de 6.351 de migranti. Propunerea este in contradictie cu pozitiile sustinute de presedintele Klaus Iohannis si premierul Victor Ponta, care au sustinut ferm ca tara noastra nu poate primi mai multe de 1.785 de refugiati.

HotNews.roFoto: Hotnews
  • Atentie! Propunerea Comisiei Europene trebuie sa treaca insa de votul Statelor Membre, in Consiliul Afaceri Interne din 14 septembrie, unde e nevoie de majoritate calificata la vot (Minimum 16 tari din cele 28 sau, daca UK, Irlanda si Danemarca nu participa, e nevoie de 55% din voturi. Exista insa si o clauza de blocaj: Daca cel putin patru state UE care au peste 35% din populatia UE se impotrivesc, propunerea Comisiei Europene pica la vot). Propunerea Comisiei Europene va primi si un aviz de la Parlamentul European, dar avizul este consultativ.

Astfel, potrivit propunerii de astazi a Comisiei Europene, Romania ar urma sa primeasca 604 migranti din Italia, 1951 din Grecia si 2091 din Ungaria.

Doar cererile de azil din Siria, Irak si Eritreea sunt vizati de acest proiect.

Propunerea este in contradictie cu pozitiile sustinute de presedintele Klaus Iohannis si premierul Victor Ponta, care au sustinut ferm ca tara noastra nu poate primi mai multe de 1.785 de refugiati.

Aceasta cota este in plus fata de propunerea Comisiei din luna mai de relocare a 40.000 de oameni din Italia si Grecia in alte state UE, care aduce numarul total la 160.000. Conform propunerii din mai, Romania trebuia sa preia 1.705 migranti din Grecia si Italia.

  • Comisia Europeana a propus si posibilitatea ca o tara UE sa se abtina temporar de la primirea de refugiati daca are motive justificate si obiective, precum un dezastru natural. In schimb, respectivul stat trebuie sa plateasca la bugetul UE o suma echivalenta cu 0,002% din PIB.

Potrivit Comisiei Europene, relocarea se face pe baza unei chei de distributie pe urmatorul algoritm: 40% marimea populatiei, 40% PIB, 10% numarul mediu de cereri de azil din trecut, 10% rata somajului.

"Europenii trebuie sa ia in brate 160.000 (de persoane) (...) Acest lucru trebuie facut de maniera obligatorie", a declarat Juncker, in cadrul primului sau discurs despre starea Uniunii, bilantul primului sau an de mandat in fruntea Comisiei, marcat de cea mai grava criza migratorie traversata de Europa dupa al doilea Razboi Mondial.

In fata polemicilor, Juncker a insistat pentru respingerea oricaror distinctii intre refugiati: "Nu exista religie, credinta, filosofie cand e vorba de refugiati", a pledat el, intr-un discurs sustinut alternativ in franceza, engleza si germana.

"Cifra este impresionanta", a admis Juncker, amintind ca aproape 500.000 de refugiati au batut la portile Europei de la inceputul anului, "dar nu este momentul pentru frica", "momentul pentru actiuni indraznete si hotarate".

Care este propunerea Comisiei Europene pentru relocarile de urgenta a migrantilor din Italia, Grecia si Ungaria:

 

Italia

Grecia

Ungaria

TOTAL

Austria

473

1529

1638

3640

Belgia

593

1917

2054

4564

Bulgaria

208

672

720

1600

Croatia

138

447

479

1064

Cipru

36

115

123

274

Cehia

387

1251

1340

2978

Estonia

48

157

168

373

Finlanda

312

1007

1079

2398

Franta

3124

10093

10814

24031

Germania

4088

13206

14149

31443

Letonia

68

221

237

526

Lituania

101

328

351

780

Luxemburg

57

185

198

440

Malta

17

56

60

133

Olanda

938

3030

3246

7214

Polonia

1207

3901

4179

9287

Portugalia

400

1291

1383

3074

Romania

604

1951

2091

4646

Slovacia

195

631

676

1502

Slovenia

82

265

284

631

Spania

1941

6271

6719

14931

Suedia

581

1877

2011

4469

TOTAL

15600

50400

54000

120000

O reuniune extraordinara a ministrilor de Interne este programata in 14 septembrie.

Mecanismul de relocare de urgenta trebuie adoptata de Consiliu (reprezentantii guvernelor din cele 28 de state membre) in consultare cu Parlamentul European, in timp ce Mecanismul permanent de solidaritate trebuie sa fie adoptat de Parlamentul European si de Consiliu.