Ministerul Afacerilor Externe anunta ca l-a convocat luni dimineata pe insarcinatul cu afaceri al Ambasadei Ungariei la Bucuresti, domnul Nagy Karoly Zoltan, care tine momentan locul ambasadorului Ungariei la Bucuresti aflat in concediu, in urma interviului acordat de ambasadorul Zakonyo Botond cotidianului Romania Libera. MAE precizeaza ca Botond a facut aprecieri "inacceptabile si lipstie de deferenta" fata de premierul roman, despre care a spus ca si-a construit imaginea prin opozitie cu premierul ungar, Viktor Orban: "Victor, baiatul bun, si Viktor, baiatul rau. European, social-democrat, pentru rolul de Victor cel bun, si nationalist, antieuropean, pentru rolul celalalt."

Potrivit Romania Libera, Botond considera ca in relatiile romano-ungare sunt lucruri mai importante de rezolvat decat cele cu fotografiile postate pe Facebook de premierul Viktor Orban. Diplomatul atrage atentia ca Romania refuza sa termine 10 drumuri transfrontaliere care ar urma sa lege cele doua tari, ca nu este asigurata folosirea limbii maghiare in administratia publica si in educatie. In ce priveste autonomia Tinutului Secuiesc, ambasadorul ungar crede ca aceasta va avea loc atunci cand maghiarii de acolo "se vor purta ca niste oameni autonomi".

Redam integral comunicatul MAE referitor la discutiile avute cu Nagy Karoly Zoltan:

"Urmare interviului recent acordat de ambasadorul Ungariei la Bucuresti, domnul Zakonyi Botond, cotidianului Romania Libera, Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat in cursul acestei dimineti pe insarcinatul cu afaceri a.i. al Ambasadei Ungariei la Bucuresti, domnul Nagy Karoly Zoltan, care tine momentan locul ambasadorului Ungariei la Bucuresti, aflat in concediu.

In cadrul discutiei, partea romana si-a exprimat dezacordul puternic fata de continutul declaratiilor facute de ambasadorul Zakonyi Botond cu privire la ansamblul relatiilor bilaterale romano-ungare. Acestea demonstreaza, odata in plus, faptul ca partea ungara nu este inca pregatita sa respecte cadrul general al relatiei bilaterale si fundamentele politico-juridice ale acesteia, si anume Tratatul de intelegere, cooperare si buna vecinatate, semnat in 1996, si Declaratia de Parteneriat Strategic, semnata in 2002. Partea romana a reiterat apelul ferm ca aceasta relatie bilaterala sa fie tratata cu maxima responsabilitate, in virtutea principiului bunei vecinatati si a statutului comun de state membre UE si NATO.

In mod special, MAE a subliniat caracterul complet inadecvat al declaratiilor din perspectiva raportarii la mandatul de reprezentare al ambasadorului unui stat in statul de resedinta, mai ales in ceea ce priveste aprecierile inacceptabile si lipsite de deferenta la adresa Prim-ministrului Romaniei.

De asemenea, a fost subliniat faptul ca aceste declaratii nu reflecta adecvat stadiul discutiilor bilaterale pe temele invocate in interviu.

In acest context, au fost reiterate pozitiile MAE fata de postarea pe contul de Facebook al premierului ungar a unor simboluri revizioniste, promovarea lor de catre seful guvernului ungar nefiind in conformitate cu cadrul juridic si politic bilateral.

Totodata, au fost amintite reprezentantului Ambasadei Ungariei la Bucuresti elementele de actualitate, nerelevate, din pacate, in interviu, privind respectivele teme, inclusiv prin trimitere la concluziile, agreate de comun acord, ale vizitei ministrului roman al afacerilor externe la Budapesta, din 7 mai 2015. Astfel, partea romana a reamintit stadiul la zi al discutiilor bilaterale pe temele de interes economic, respectiv in domeniul asigurarii drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale. Pe palierul cooperarii economico-sectoriale, s-a mentionat faptul ca o serie de proiecte recente au fost materializate la initiativa partii romane, cum este reluarea, in iulie 2014, a lucrarilor Comisiei economice mixte, dupa o intrerupere de patru ani.

Pe cale de consecinta, s-a aratat ca, desi este clamat interesul Budapestei pentru realizarea unei infrastructuri de transport de care sa beneficieze deopotriva Romania si Ungaria, din declaratiile Ambasadorului Ungariei lipsesc referirile la proiectul recent finalizat privind conexiunea autostrazilor A1-M43, la a carui inaugurare a participat Prim-ministrul Romaniei, subliniind in acest mod importanta pe care Romania o acorda proiectelor de acest fel. Cele ￢10 drumuri transfrontaliere￢ care ar urma sa lege cele doua state sunt, conform dispozitiilor Acordului interguvernamental privind legaturile rutiere peste frontiera de stat romano-ungara, drumuri de interes local (destinate traficului de persoane si de marfuri pana in 3,5 t), precum si piste de biciclete, semnificatia economica a acestora fiind redusa, raportat la eforturile financiare care ar trebui investite pentru deschiderea acestor drumuri traficului in regim permanent. Referitor la cooperarea in domeniul energetic, partea romana a reamintit cooperarea pentru realizarea proiectelor de conectare a retelelor de gaze, in cadrul Grupului la nivel inalt pentru conectivitate in domeniul gazelor naturale in Europa de Centrala si de Sud Est (CESEC). A reamintit, de asemenea, ca, in privinta finalizarii gazoductului Arad ￢ Szeged, cele doua parti colaboreaza strans, prin Transgaz si FGZS (compania ungara omoloaga, membra a grupului MOL). Cele doua companii au incheiat un acord tehnic in scopul promovarii unui proiect de investitii comun din fonduri comunitare, prin programul Proiectelor de Interes Comun, care vizeaza elementele de infrastructura necesare pentru asigurarea cresterii capacitatii actuale de livrare de gaz in curs reversibil, pana la 1,75 miliarde mc pe an, la punctul Csanadpalota.

In ceea ce priveste chestiunea minoritatilor nationale, a fost reiterat interesul partii romane pentru reluarea cat mai rapida a discutiilor in cadrul Comitetului de specialitate romano-ungar de colaborare in problemele minoritatilor nationale, partea romana fiind in asteptarea invitatiei promise de partea ungara, de continuare la Budapesta a dialogului la nivel de co-presedinti ai Comitetului. Asa cum a fost evidentiat de partea romana in repetate randuri, Comitetul de specialitate romano-ungar de colaborare in problemele minoritatilor nationale este singurul for de dialog convenit intre parti pentru a aborda probleme de aceasta natura. Abordarile unilaterale sunt de natura sa afecteze relatia bilaterala si climatul de intelegere inter-etnica.

Nu in ultimul rand, partea romana a atras atentia ca declaratiile referitoare la un eventual statut de autonomie, bazat pe criterii etnice, echivaleaza cu o imixtiune in afacerile interne ale Romaniei. A evidentiat ca autonomia pe criteriul etnic contravine cadrului constitutional roman in vigoare, iar drepturile colective nu fac parte din standardele europene in materie de minoritati, fiind de altfel excluse conceptual din planul relatiei bilaterale prin Tratatul de intelegere, cooperare si buna vecinatate intre Romania si Republica Ungara, semnat la Timisoara, la 16 septembrie 1996 (Tratatul politic de baza)."