Klaus Iohannis, despre criza din Ucraina: Nimeni nu are interesul de a escalada un conflict ce nu poate fi castigat / Jens Stoltenberg: NATO va apara aliatii impotriva oricarui tip de amenintari, de la est sau de la sud

de R.M.     HotNews.ro
Joi, 2 iulie 2015, 13:28 Actualitate | Esenţial

Jens Stoltenberg si Klaus Iohannis
Foto: Administratia Prezidentiala
Presedintele Klaus Iohannis a afirmat joi, referindu-se la criza din estul Ucrainei, ca "toti oamenii politici responsabili" trebuie sa inteleaga ca nimeni nu are interesul de a escalada un conflict ce nu poate fi castigat "nici economic, nici militar", intr-o conferinta comuna de presa cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, in care care oficialul norvegian a subliniat ca Alianta isi va apara membrii "impotriva oricarui tip de amenintari, de la est sau de la sud".

Acesta a reafirmat ca politica NATO "vizeaza consolidarea securitatii in spatiul european": "Nu ne dorim o confruntare cu nimeni, nu ne dorim o noua cursa a inarmarilor".

"Ne bazam in continuare pe intelegerea de catre toti oamenii politici responsabili ca nu e in interesul niciunui stat sa urmareasca escaladarea unui conflict pe care nu il poate castiga nici economic, nici militar", a spus presedintele roman.

Intrebat de ziaristii romani ce importanta acorda Romania relatiilor cu Rusia si daca a discutat pana in prezent cu presedintele Vladimir Putin, Klaus Iohannis a precizat ca autoritatile de la Bucuresti incearca sa evite "o situatie in care animozitatile ar escalada in relatia cu Federatia Rusa".

"Este important de evitat ceva similar cu razboiul rece", "e important de gasit cai pentru continuarea unui dialog" cu Moscova, a spus oficialul roman, care a precizat ca "Romania e exact pe aceeasi lungime de unda ca si UE, ca si NATO" in aceasta privinta.

Relatiile cu Rusia au constituit un subiect pe agenda discutiilor cu secretarul general al Aliantei si "in aceasta etapa Romania participa la aceste eforturi impreuna cu partenerii din UE si NATO".

"Personal nu am avut inca un contact cu presedintele Putin", a adaugat Iohannis.

Acesta a mai declarat ca "Romania isi propune sa nu fie doar un beneficiar de securitate, ci si un furnizor de securitate intr-un context complicat alaturi de partenerii sai".

Stoltenberg: Vom apara toti aliatii impotriva oricarui tip de amenintari, de la est sau de la sud


Jens Stoltenberg a precizat ca NATO va apara "toti aliatii impotriva oricarui tip de amenintari, de la est sau de la sud", dar a subliniat ca in prezent nu vede "niciun fel de amenintare imediata impotriva vreunui aliat".

Acesta a laudat contributia Romaniei la politica de securitate a NATO si a spus ca va da Romania drept exemplu pentru ceilalti aliati, pentru angajamentul de a creste cheltuielile de aparare.

"Voi folosi Romania ca un exemplu pentru toti ceilalti aliati" deoarece "a fost capabila sa reduca deficitul, sa aiba o politica fiscala responsabila si sa majoreze cheltuielile de aparare", a spus acesta.

Jens Stoltenberg a subliniat necesitatea consolidarii politicilor de aparare in conditiile in care "vedem o Rusie care se afirma tot mai mult, care incearca sa schimbe prin forta frontierele" si al cresterii amenintarii terorismului, precum si al "tulburarilor din Europa si Africa de Nord".

-----------------------------

Iata mai jos declaratiile celor doi oficiali (sursa - Administratia Prezidentiala)

Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis: Buna ziua! Domnule secretarul general Jens Stoltenberg, da-ti voie sa va spun inca o data si in acest cadru ¬Bine ati venit in Romania!¬, ¬Bine ati venit aici, la Cotroceni!¬ Multumesc, domnule secretar general, pentru ca ati raspuns, astfel, si foarte repede invitatiei mele pe care am facut-o la prima noastra intalnire in ianuarie cand v-am facut o vizita la Bruxelles. Romania a aprobat foarte recent o noua Strategie Nationala de Aparare, in care Alianta Nord Atlantica este privita ca principal garant al securitatii. Ma bucur in mod special de faptul ca vizita domnului Jens Stoltenberg are loc exact in acest context.

Am discutat despre cooperarea noastra si despre activitatea Romaniei in interiorul Aliantei din perspectiva implementarii deciziilor Summitului NATO din Tara Galilor si in pregatirea Summitului NATO de la Varsovia, din vara anului 2016. Asa cum am afirmat in mai multe randuri si am asumat prin Strategia Nationala de Aparare, Romania isi propune sa nu fie doar un beneficiar de securitate, ci si un furnizor de securitate intr-un context complicat, foarte complicat, alaturi de partenerii sai. Se poate vedea astazi ca actiunile noastre concrete ca stat merg in aceasta directie.

Am avut un schimb de opinii in legatura cu evolutiile de securitate din Vecinatatea Estica a Aliantei, zona in care situatia s-a deteriorat de la momentul ultimului Summit NATO. In acelasi timp, ne confruntam cu atacuri teroriste sangeroase si cu o criza umanitara grava in Nordul Africii, care ameninta securitatea partenerilor din Sudul Europei. Toate acestea ne obliga, in perspectiva Summitului de la Varsovia, la o adaptare strategica si la regandirea viziunii pe termen lung, pentru a raspunde eficient amenintarilor complexe venite atat din Est, cat si din Sud. Romania va fi puternic angajata alaturi de statele membre NATO in acest demers colectiv. Avem datoria de a face toate eforturile pentru restabilirea securitatii in regiune si pentru a sprijini parcursul proatlantic si proeuropean al partenerilor nostri din Vecinatatea Estica. Cu aceasta ocazie am tinut sa apreciez atentia sporita acordata de NATO pentru reasigurarea flancului estic.

Am discutat cu domnul secretar general Stoltenberg despre progresul facut de Romania in implementarea Planului de Actiune pentru cresterea capacitatii operationale a Aliantei. Demersul nostru in aceasta privinta porneste de la convingerea ca Romania este puternica intr-o Alianta puternica. Astazi vom vizita impreuna Unitatea NATO de Integrare a Fortelor, asa-numitul NFIU, stabilita in Bucuresti. Ma bucur ca acest lucru se intampla la doar cateva luni dupa luarea deciziei. Baza de la Deveselu va deveni operationala pana la sfarsitul acestui an, iar in 2016 va deveni functional si Comandamentul Multinational de Divizie Sud - Est, localizat tot in Bucuresti.

Am discutat cu domnul secretar general despre importanta continuarii politicii portilor deschise in cadrul NATO. Consider binevenita decizia luata la recenta intalnire a ministrilor Apararii din statele membre NATO, care vizeaza un pachet de masuri de sprijinire a capabilitatilor de aparare a Republicii Moldova. Am reconfirmat si cu aceasta ocazie contributia semnificativa a Romaniei la continuarea si adaptarea misiunii NATO in Afganistan, in spiritul solidaritatii in cadrul Aliantei.

Doresc sa reafirm in incheiere ca intreg demersul si politica Aliantei noastre vizeaza consolidarea securitatii in spatiul euroatlantic. Nu ne dorim o confruntare cu nimeni. Nu ne dorim o noua cursa a inarmarilor. Ne bazam in continuare pe intelegerea de catre toti oamenii politici responsabili a faptului ca nu este in interesul niciunui stat sa urmareasca escaladarea unui conflict pe care nu il poate castiga, nici economic, nici militar. Va multumesc! Domnule secretar general, aveti cuvantul!

Secretarul general al NATO, domnul Jens Stoltenberg: Va multumesc foarte mult, domnule Presedinte Iohannis! Imi face mare placere sa ma aflu aici si sa ne intalnim. Va multumesc pentru intampinarea calduroasa si pentru discutiile excelente pe care le-am avut. Dupa cum am spus, ne-am intalnit in Bruxelles la NATO si apoi ne-am mai intalnit in urma cateva zile la Consiliul European si iarasi ne intalnim astazi, aici. Cred ca aceasta ca este o expresie a cat de bine ne dezvoltam cooperarea si apreciez foarte mult acest lucru.

Romania este un aliat foarte hotarat iar NATO se bazeaza pe Romania si Romania se poate baza pe NATO. Apreciem angajamentul puternic continuu al Romaniei in operatiunile NATO din Afganistan pana in Kosovo, contribuiti la eforturile noastre de sustinere a partenerilor nostri, Republica Moldova, Ucraina si Georgia. Contribuiti, de asemenea, la stabilitatea in zona Marii Negre, care ramane o componenta importanta a securitatii euroatlantice si, de asemenea, sunteti gazda unei parti importante a sistemului de aparare antiracheta al NATO. Ati luat decizii economice dificile care au redus deficitul, au incurajat cresterea economica si au permis Romaniei sa investeasca mai mult in aparare. De asemenea, ati luat un angajament politic de a creste cheltuielile de aparare pana la 2 la suta din PIB pana in 2017. Va felicit pentru toate acestea pentru ca acest lucru este important pentru Romania, sa investiti mai mult in aparare. Voi folosi Romania drept exemplu pentru toti ceilalti aliati, aratandu-le si spunandu-le ca Romania a putut, a fost capabila atat sa reduca deficitul, sa aiba o politica fiscala responsabila si, in acelasi timp, sa creasca cheltuielile de aparare in combinatie cu o crestere economica mai puternica. Deci este posibil atat sa cresti cheltuielile de aparare, cat si sa aveti ai o politica fiscala responsabila.

Toate aceste contributii ale Romaniei la Alianta noastra, faciliteaza mentinerea Aliantei NATO ca o alianta puternica. Acest lucru este important intr-o perioada in care avem nevoie de un NATO puternic si o solidaritate puternica in interiorul Aliantei, pentru ca vedem o Rusie care se afirma tot mai mult, care incearca sa schimbe prin forta frontierele; vedem cresterea extremismului si tulburari in Orientul Mijlociu si in Africa de Nord si vedem provocari care nu cunosc granite, precum atacurile cibernetice si intreruperile de furnizare de energie. Pentru ca statele noastre sa fie in securitate trebuie sa consolidam capacitatea noastra de aparare si asistam la cea mai mare crestere a acesteia de la sfarsitul Razboiului Rece. Crestem capacitatile fortei de reactie a NATO care ajunge la peste 40 mii de militari, am grabit procesul de luare a deciziilor politice si militare si, de asemenea, am infiintat unitatile de integrare a fortelor NATO in sase tari - Bulgaria, Polonia, Estonia, Letonia, Lituania, si, bineinteles, aici, in Romania. Astept cu nerabdare sa vizitez sediul acestei unitati de la Bucuresti, mai tarziu, in cursul zilei de astazi, alaturi de dumneavoastra, domnul Presedinte. Aceasta nu va fi o baza militara, este doar un sediu mic, de aproximativ 40 de oameni, din Romania si din alte tari membre NATO. Acestia vor juca un rol-cheie in planificarea exercitiilor si sprijinirea unor posibile cresteri a capacitatii militare. De asemenea, Romania va sprijini Comandamentul Sud-Est, care este iarasi o contributie importanta la apararea noastra colectiva. Aceste masuri sunt defensive, NATO, nu cauta sa aiba confruntari cu nimeni, insa vom face tot ce este necesar pentru ca tarile noastre sa fie in siguranta. Si ii vom apara pe toti aliatii in fata oricarui tip de amenintari, de la Est sau de la Sud.

Vom face demersuri in continuare pentru adaptarea NATO la Summitul de la Varsovia de anul viitor, si eu, si domnul Presedinte am discutat despre aceasta adaptare pe termen lung a NATO pentru ca acest lucru este important pentru intreaga Alianta. Deci, domnule Presedinte, va multumesc foarte mult pentru angajamentul personal puternic fata de Alianta noastra si astept cu nerabdare sa continuam sa lucram impreuna si in viitor. Va multumesc!

Intrebare: O intrebare pentru domnul secretar general al NATO. Zilele trecute, unele autoritati ruse au lansat o ancheta provocatoare, pentru ca tot ati vorbit cu cateva minute inainte despre provocatoare, o ancheta provocatoare punand sub semnul intrebarii legalitatea proclamarii independentei statelor baltice. Romania este o alta tara NATO care a fost amenintata cu actiuni militare coercitive de catre oficiali rusi importanti. Prin anexarea ilegala a Crimeii, Rusia se considera deja un vecin direct al Romaniei. Aceasta inseamna ca zona economica exclusiva a Romaniei, asa cum a fost ea obtinuta prin decizia internationala de la Haga din 2009, s-ar invecina cu zona economica exclusiva a Crimeii. In cazul unei noi posibile crize pe aceasta tema, credeti ca am putea fi siguri noi, Romania, ca NATO ar fi gata sa sprijine militar Romania in eforturile de a-si apara securitatea aeriana si maritima in aceasta zona exclusiva, chiar daca traditional n-ar fi conectata teritoriului geografic? O asemenea situatie legata de situatia din zona economica exclusiva a Romaniei ar intra sub incidenta Articolului 5? Multumesc.

Secretarul general al NATO, domnul Jens Stoltenberg: Sa incep prin a sublinia faptul ca nu vedem niciun fel de amenintare imediata impotriva vreunui aliat NATO. Totodata, este foarte important pentru mine sa subliniez in acelasi timp ca garantiile de securitate din Articolul 5 din Tratatul fundamental al NATO acopera intregul teritoriu al tuturor aliatilor NATO, inclusiv apele teritoriale si spatiul aerian. Deci, NATO este gata sa apere toti aliatii impotriva oricarui tip de amenintari si acest lucru, desigur, se aplica atat pe zona terestra, cat si pentru spatiul aerian si pentru apele teritoriale. Si, de asemenea, vreau sa va spun din experienta mea ca am fost politician in Norvegia. Norvegia are o frontiera comuna pe mare, o linie de delimitare in Marea Barents si are si o frontiera comuna aeriana cu Rusia. Si, desigur, garantiile de securitate NATO acopera teritoriul nu doar terestru, ci si spatiul aerian si apele teritoriale.

Intrebare: Permiteti-mi o precizare din partea domnului Presedinte Iohannis in contextul enuntat de colega mea. Domnule presedinte, cat de important considerati dialogul romano-rus si cine ar trebui sa faca primul pas pentru un astfel de dialog, daca este necesar si daca in mandatul dvs pana acum ati vorbit vreodata cu presedintele Vladimir Putin. Si apoi o chestiune foarte importanta, domnilor: in ce masura criza economica, ce se intampla in Grecia, in zona euro, afecteaza securitatea, stabilitatea NATO si stabilitatea Romaniei? Si, in acest context, domnule Presedinte Iohannis, stiu ca ati avut si ceva discutii cu lideri europeni. Daca ne puteti spune concluziile. Multumesc.

Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis: Putem sa ne spicuim noi intrebarea din acest text?

Intrebare: Pentru dumneavoastra precizarea. Voiam sa va rog daca puteti sa-mi spuneti in ce masura este important un dialog romano-rus, strict pentru dumneavoastra, in contextul crizei si al amenintarilor, si daca ati vorbit pana acum cu presedintele Vladimir Putin, de la inceputul mandatului dumneavoastra. Este pentru dumneavoastra o intrebare. Si in ce masura criza economica din Grecia afecteaza stabilitatea NATO si stabilitatea Romaniei?

Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis: Asta este pentru domnul secretar general.

Intrebare: Pentru ambii.

Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis: Pentru amandoi.

Secretarul general al NATO, domnul Jens Stoltenberg: Grecia este un aliat puternic si angajat in cadrul Aliantei si, de asemenea, sunt sigur ca va fi si in continuare. Iar Guvernul Greciei a subliniat de mai multe ori ca isi respecta angajamentele facute in cadrul Aliantei, lucru care este bun atat pentru Grecia, cat si pentru NATO. Desigur, vorbim si despre criza fiscala si despre criza datoriilor pe care o traverseaza Grecia acum si urmarim cu foarte multa atentie eforturile facute de UE si de statele UE pentru a rezolva aceste probleme. Cred ca este important ca eu, ca secretar general al NATO, sa sprijin statele UE si ale zonei euro in rezolvarea acestor probleme si provocari. Ceea ce pot sa spun este ca sper ca va fi posibil sa se gaseasca o solutie, pentru ca acest lucru ar fi bine atat pentru Grecia, cat si pentru Europa si, evident, va fi bine si pentru NATO. Deci sper ca va fi posibil sa se gaseasca o solutie la problemele mari care exista acum.

Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis: Dialogul este intotdeauna important si, impreuna cu partenerii atat din UE, cat si din NATO, incercam sa evitam o situatie in care animozitatile ar escalada in relatia, sigur, cu Federatia Rusa. Este important de evitat ceva similar cu Razboiul Rece si este in acelasi timp, sigur, important de gasit cai pentru continuarea unui dialog. Aici Romania este exact pe aceeasi lungime de unda ca si UE, ca si NATO. Si astazi, cu domnul secretar general, am abordat si am discutat aceasta chestiune. In aceasta etapa, Romania participa la aceste eforturi impreuna cu partenerii atat din Uniune, cat si din NATO. Eu, personal, dupa cum stiti, nu am avut inca un contact cu presedintele Putin. In ce priveste Grecia, nu trebuie sa ne facem niciun fel de iluzie. Daca criza continua si nu se gaseste o solutie, atunci situatia dificila in care va intra Grecia ne va afecta pe toti, si pe noi, Romania, si pe noi, UE, si pe noi, NATO. Sigur, in grade diferite, dar nu cred ca cineva este atat de naiv incat sa creada ca iesirea Greciei din zona euro, de exemplu, nu ar afecta pe toata lumea. Din acest motiv, cred ca este foarte important sa se caute in continuare cai pentru a atenua criza si pentru a gasi solutii de iesire din criza. La ultimul Consiliu European s-a decis consensual ca negocierile in aceasta faza nu se poarta in Consiliul European, fiindca nu acolo este locul lor, ci se poarta negocieri intre reprezentantii Greciei, respectiv institutiile financiare si ministrii de Finante. Faptul ca in Grecia se organizeaza un referendum a dus la solutia pe care o cunoasteti, pe termen scurt, de a astepta rezultatele referendumului si de a decide ulterior ce se poate face. Va multumesc.










1761 vizualizari
  • -1 (3 voturi)    
    De la Sud?!? (Joi, 2 iulie 2015, 13:40)

    Alin [anonim]

    Sigur a vrut sa spuna de la Sud? O sti el ceva ce nu e public inca? Sarbia, Bulgaria, Grecia, Turcia - oricare din cele patru state ca si proxy pentru marele urs? Nah, cred totusi ca e o greseala.
  • 0 (0 voturi)    
    Domnule Presedinte (Joi, 2 iulie 2015, 15:53)

    jaz [utilizator]

    toata stima. nimeni nu are de castigat in urma unui razboi. poate inteleg si aliatii nostri.


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică