MAE saluta intrarea in vigoare, astazi, 13 iunie 2015, a Legii nr. 137/2015 pentru acceptarea de catre Romania a jurisdictiei obligatorii a Curtii Internationale de Justitie, informeaza un comunicat al Externelor.

Palatul Pacii din Haga, sediul Curtii Internationale de JustitieFoto: Wikipedia / Yeu Ninje

Intrarea in vigoare a legii marcheaza punctul final al demersurilor Romaniei legate de ancorarea deplina in sistemul jurisdictiei Curtii de la Haga, transmitand astfel un semnal clar ca Romania isi intemeiaza relatiile internationale pe respectarea dreptului international, arata sursa citata.

In conformitate cu prevederile legii intrate astazi in vigoare, MAE a transmis catre Reprezentanta Permanenta a Romaniei pe langa Organizatia Natiunilor Unite notificarea, semnata de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, a Declaratiei, pentru a fi depusa la Secretarul General.

Proiectul care a stat la baza acestei Legi a fost elaborat de MAE in anul 2014, in urma unui amplu proces de consultare publica si inter-institutionala care a implicat organizarea, pe tema acceptarii jurisdictiei obligatorii, de conferinte in cele mai importante centre universitare din tara.

Initiativa referitoare la posibilitatea acceptarii de catre Romania a jurisdictiei obligatorii a CIJ a fost lansata de ministrul afacerilor externe Titus Corlatean cu ocazia Reuniunii la Nivel Inalt pe tema statului de drept, desfasurata la New York in septembrie 2012.

Conform articolului 36 din Statutul CIJ un stat are optiunea de a supune jurisdictiei CIJ toate diferendele juridice care ar aparea in raporturile sale cu alt stat, cu conditia ca acesta din urma sa fi acceptat, printr-o declaratie asemanatoare, aceasta jurisdictie.

Declaratia formulata de Romania excepteaza anumite domenii de la jurisdictia obligatorie a CIJ, in vederea protejarii unor interese considerate importante. Formularea unei astfel de declaratii prezinta pentru Romania avantajul esential de a inlesni accesul la jurisdictia CIJ, permitand solutionarea pasnica si echitabila a unor eventuale diferende intr-un interval de timp rezonabil, in deplina concordanta cu dreptul international.

CIJ a solutionat, prin a 100-a hotarare a sa, pronuntata cu unanimitate la 3 februarie 2009, cazul privind Delimitarea Maritima la Marea Neagra (Romania c. Ucraina), acordand Romaniei 9700 km patrati de platou continental si zona economica exclusiva, adica 79,34% din suprafata in disputa de cca. 12.200 km patrati.

Formularea declaratiei nu presupune eliminarea etapei negocierilor la nivel bilateral, in ipoteza in care partile convin sa foloseasca acest mijloc de solutionare a diferendelor. Nu inlatura asadar dialogul intre partile la diferend, iar posibilitatea formularii de rezerve, precum si de a modifica sau retrage declaratia in orice moment reprezinta mecanisme flexibile de protejare a intereselor partii romane.

Pana in ianuarie 2015, 71 de state au recunoscut jurisdictia CIJ printr-o astfel de declaratie (afectata sau nu de rezerve), intre care 22 de state membre ale Uniunii Europene. Romania a devenit al 72-lea stat al lumii care recunoaste jurisdictia CIJ.