Senatul a reexaminat, marti, ca urmare a deciziei Curtii Constitutionale din 2 iulie 2014, Legea privind parteneriatul public-privat, adoptand-o in forma transmisa initial spre promulgare, dar cu un amendament care reglementeaza conditiile in care partenerul public poate modifica sau denunta unilateral contractul incheiat si care defineste 'motivele exceptionale legate de interesul public' ce pot sta la baza unei astfel de decizii a partenerului public, potrivit Agerpres.

Potrivit amendamentului adoptat in plenul Senatului, motivele exceptionale legate de interesul public pot consta in aspecte ce privesc sanatatea publica, protectia mediului, standardele de siguranta si calitate, suportabilitatea tarifului de catre utilizatorii serviciului, precum si necesitatea de a asigura accesul neingradit la un anumit serviciu public.

'Din motive exceptionale legate de interesul public, partenerul public poate modifica unilateral sau, dupa caz, denunta unilateral contractul de parteneriat public-privat cu respectarea conditiilor: a) aceasta posibilitate, inclusiv categoriile de motive exceptionale legate de interesul public, a fost inclusa atat in documentatia de atribuire, intr-o modalitate clara, precisa si neechivoca, cat si in contractul de parteneriat public-privat; b) modificarea contractului nu altereaza natura generica a contractului initial; c) cu notificarea prealabila a partenerului privat si a societatii de proiect', se arata in amendamentul formulat in Comisia juridica a Senatului si adoptat in plen, prin care se modifica art. 38, alin. (1) din lege, declarat neconstitutional.

Legea parteneriatului public-privat este supusa reexaminarii Parlamentului ca urmare a deciziei CCR prin care s-a admis, in parte, obiectia de neconstitutionalitate formulata de 94 de deputati ai opozitiei, in data de 19 iunie 2014.

'Art. 38 alin. (1) din lege este echivoc dintr-o dubla perspectiva, si anume prin faptul ca nu determina clauzele contractuale si nu fixeaza marje si limite valorice care pot forma obiectul modificarilor unilaterale, respectiv prin faptul ca nu stabileste in mod clar obligatiile partenerului public in privinta modului de includere a unei clauze de modificare unilaterala in documentatia de atribuire. (...) Curtea constata ca art. 38 alin. (1) din lege afecteaza obligatia pozitiva a autoritatilor publice de informare corecta a partenerului privat, obligatie prevazuta de art. 31 alin. (2) din Constitutie', se arata in decizia CCR.

Legea parteneriatului public-privat a fost adoptata de Parlament pe 11 iunie 2014.

Senatul a rediscutat legea in calitate de prima Camera sesizata si a adoptat-o in forma transmisa initial spre promulgare, dar cu amendamentul amintit, cu 66 de voturi 'pentru', cinci voturi 'impotriva' si sase abtineri.