Presedintele Klaus Iohannis a anuntat luni ca nu va promulga un proiect legislativ aprobat deja de Parlament pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilitati publice (Legea 51/2006). Iohannis a anuntat ca va ataca proiectul la Curtea Constitutionala, dupa ce Traian Basescu il trimisese Parlamentului spre reexaminare in mandatul sau de presedinte.

Ce a declarat luni presedintele pe aceasta tema:

• Legea serviciilor comunitare de utilitati publice, 51/2006. Primarul si presedintele de CJ pot fi membri in Adunarea generala a actionarilor atunci cand e vorba de o societate care se ocupa de utilitati publice.
• Aceasta lege care mi-a fost trimisa si a ajuns a doua oara la presedintie nu va fi promulgata.
• A fost retrimisa de predecesorul meu, acum a fost trimisa a doua oara la promulgare.
• Am dubii si am facut o adresa catre CCR.
• Voi solicita verificarea constitutionalitatii acestui act normativ.
• Am spus ca acest domeniu trebuie mai bine reglementat: incompatibilitatile trebuie clarificate dupa o discutie publica.
• Acest act normativ vrea sa rezolve o parte din aceasta problema folosind un subterfugiu: un articol dintr-o lege care nu reglemeneteaza incompatibilitati.
• Voi trimite actul normativ spre analiza CCR.

Pe 6 mai, plenul Camerei Deputatilor a adoptat proiectul de lege prin care primarilor si presedintilor consiliilor judetene li se acorda calitatea de reprezentanti ai comunelor, ai oraselor, municipiilor si judetelor in adunarile generale ale asociatiilor de dezvoltare intercomunitara, avand ca obiect de activitate serviciile de utilitati publice, potrivit Agerpres. Modificarea se rasfrage si asupra activitatii Agentiei Nationale de Integritate care nu va mai avea baza sa ii acuze de incompatibilitate pe primarii si presedintii de CJ care fac parte din conducerea acestor asociatii.

Deputatii au adoptat proiectul de lege pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilitati publice nr.51/2006 si au respins cererea fostului presedinte Traian Basescu de reexaminare a acestui proiect, cu 227 de voturi pentru, 3 impotriva si 88 de abtineri.

Potrivit raportului Comisiei pentru industrii, prin aceasta lege, primarilor si presedintilor consiliilor judetene li se acorda calitatea de reprezentanti ai comunelor, ai oraselor, municipiilor si judetelor in adunarile generale ale asociatiilor de dezvoltare intercomunitara, avand ca obiect de activitate serviciile de utilitati publice.

Totodata, potrivit noii legi, primarii si presedintii consiliilor judetene isi pot delega, prin dispozitie, calitatea de reprezentant in adunarea generala a asociatiei.

In cererea de reexaminare, Traian Basescu sublinia ca potrivit legislatiei in vigoare (art.37 si 92 din Legea administratiei) se considera ca adoptarea acestui act normativ nu este oportuna, deoarece participarea primarilor si a presedintilor consiliilor judetene in organele de conducere ale asociatiilor de dezvoltare intercomunitara amintite nu se justifica in mod obiectiv, intrucat solutia legislativa propusa ar avea un impact negativ deoarece ar conduce la eludarea regimului incompatibilitatilor.

"Ca efect al noului text de lege, Agentia Nationala de Integritate nu ar mai putea constata incompatibilitatea primarilor sau a presedintilor consiliilor judetene care vor face parte din organele de conducere ale acestor asociatii. Se considera ca o asemenea optiune a legiuitorului diminueaza activitatea Agentiei Nationale de Integritate si vine in contradictie cu recomandarile cuprinse in Raportul Comisiei Europene catre Parlamentul European privind progresele inregistrate de Romania in cadrul Mecanismului de cooperare si de verificare, din anii 2013 si 2014, prin care se are in vedere consolidarea masurilor anticoruptie si de asigurare a integritatii", se arata in cererea de reexaminare.

• UPDATE Administratia Prezidentiala a transmis CCR o sesizarea de neconstitutionalitate asupra Legii pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006. Presedintia invoca drept motive faptul ca incalca normele constitutionale referitoare la domeniul rezervat legii organice. Vezi mai jos textul integral al sesizarii.
  

Domnului Augustin ZEGREAN

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE

In temeiul dispozitiilor Art. 146 lit. a) din Constitutia Romaniei si ale Art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, formulez urmatoarea

SESIZARE DE NECONSTITUTIONALITATE

asupra Legii pentru modificarea Legii serviciilor comunitare

de utilitati publice nr. 51/2006

Legea pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006, dedusa controlului de constitutionalitate, are ca obiect de reglementare modificarea dispozitiilor alineatului (2) al Art. 5 si, respectiv ale alin. (8) ale Art. 10 si a fost adoptata Parlament cu respectarea prevederilor Art. 76 alin. (2) din Constitutie, republicata.

Motivele prezentei sesizari vizeaza aspecte de neconstitutionalitate extrinseca, constand, pe de o parte, in incalcarea normelor constitutionale referitoare la domeniul rezervat legii organice, prevazut la Art. 73 alin. (3) coroborate cu cele ale Art. 76 alin. (1) din Constitutie, republicata, iar pe de alta parte, a celor referitoare la competenta legislativa a Camerelor Parlamentului in procedura de legiferare, prin nerespectarea dispozitiilor alin. (1) teza finala si alin. (5) ale Art. 75 din Constitutie, republicata. Totodata, in ceea ce priveste fondul reglementarii, prin faptul ca prevederile articolului unic pct. 2 reglementeaza echivoc si neclar, legea dedusa controlului de constitutionalitate contravine si prevederilor Art. 1 alin. (5) din Constitutie, republicata, incalcand astfel, principiile si normele de tehnica legislativa ce impun o reglementare unitara, in scopul realizarii unei sistematizari a materiei, cu consecinta cresterii accesibilitatii si predictibilitatii legii. Precizam ca in acest ultim caz este vorba despre materia incompatibilitatilor si conflictelor de interese prevazute de Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei.

1. Propunerea legislativa privind modificarea si completarea Legii nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice, in forma depusa de initiatori, viza modificarea si completarea Art. 10. Prin avizul nr. 375/2013, Consiliul Legislativ a precizat ca, desi reglementarea referitoare la serviciile comunitare de utilitati publice face parte din categoria legilor ordinare, pentru care prima Camera competenta este Senatul, totusi, prin continutul normativ interventiile legislative propuse se constituie in norme derogatorii de la dispozitiile Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, motiv pentru care aceste prevederi ar trebui reformulate in mod corespunzator. De asemenea, prin acelasi aviz, Consiliul Legislativ a semnalat ca la momentul respectiv in procedura legislativa se afla o alta propunere legislativa (Lege privind modificarea si completarea Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I-a nr.123 din 20 februarie 2007 ￢ PLx106/2013), avand aceeasi initiatori, cu un obiect de reglementare similar, si cu caracter organic, pentru care prima Camera competenta era Camera Deputatilor. Precizam ca aceasta initiativa legislativa a fost respinsa de Senat, in calitate de Camera decizionala. (Anexa nr. 1)

In ceea ce priveste Legea privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006, aceasta a fost respinsa de Senat si adoptata de Camera Deputatilor, in calitate de Camera decizionala; aceasta a modificat forma initiatorului prin amendarea dispozitiilor Art. 10 alin. (8) si instituirea acestora ca norme derogatorii de la prevederile Art. 37 si Art. 92 ale Legii administratiei publice locale nr. 215/2001. Ulterior adoptarii legii de catre Camera Deputatilor, la data de 14 iulie 2014, Presedintele Romaniei a solicitat Parlamentului, in conformitate cu dispozitiile Art. 77 alin. (2) din Constitutie, republicata, reexaminarea legii mentionate pe motiv ca prevederile articolului unic pct. 2 vin in contradictie cu dispozitiile legale privind respectarea regimului incompatibilitatilor si conflictelor de interese reglementat in Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei. In cadrul reexaminarii din Parlament, aceasta lege a fost dezbatuta de Senat, in calitate de prima Camera, si de Camera Deputatilor in calitate de Camera decizionala, fiind adoptata in aceeasi forma cu cea inaintata anterior spre promulgare, cu aplicarea dispozitiilor Art. 76 alin. (2) din Constitutie, republicata.

Potrivit Art. 73 alin. (3) lit. o) din Constitutia Romaniei, republicata, organizarea administratiei publice locale, a teritoriului, precum si regimul general al autonomiei locale se reglementeaza prin lege organica.

Acest domeniu este reglementat de Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Astfel, potrivit Art. 1 din Legea nr. 215/2001, aceasta reglementeaza regimul general al autonomiei locale, precum si organizarea si functionarea administratiei publice locale. Asadar, in conformitate cu obiectul de reglementare, astfel cum este acesta definit de Art. 1, Legea nr. 215/2001, in integralitatea sa, reglementeaza norme juridice de natura legii organice. De altfel, potrivit prevederilor constitutionale anterior mentionate, acest act normativ a fost adoptat de Parlament ca lege organica, cu respectarea prevederilor Art. 74 alin. (1) din Constitutie (in numerotarea anterioara revizuirii acesteia). Mentionam ca fiind un domeniu atribuit, atat de legiuitorul constituant originar, cat si de cel derivat, adoptarii prin lege organica, toate interventiile legislative asupra Legii nr. 215/2001 ulterioare intrarii in vigoare a acesteia (respectiv Legea nr. 286/2006, Legea nr. 131/2008, Legea nr. 375/2009, Legea nr. 59/2010, Legea nr. 13/2012 si Legea nr. 74/2012) au fost adoptate de Parlament ca legi organice, cu aplicarea prevederilor Art. 76 alin. (1) din Constitutie, republicata. (Anexa nr.2).

Prin articolul unic pct. 2 din legea dedusa controlului de constitutionalitate se modifica alineatul (8) al Articolului 10 din Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006, astfel: ￢(8) Prin derogare de la prevederile Art. 37 si 92 din Legea nr. 215/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, statutul si actul constitutiv ale asociatiilor de dezvoltare intercomunitara cu obiect de activitate serviciile de utilitati publice se aproba prin hotarari ale autoritatilor deliberative ale unitatilor administrativ-teritoriale membre si se semneaza, in numele si pe seama acestora, de primarii unitatilor administrativ-teritoriale asociate si/sau, dupa caz, de presedintii consiliilor judetene, care sunt reprezentanti ai comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor in adunarile generale ale asociatiei; primarii si presedintii consiliilor judetene isi pot delega calitatea de reprezentant in adunarea generala a asociatiei, prin dispozitie.￢ Astfel, prin prevederile articolului unic pct. 2 - Art. 10 alin. (8) din Legea nr, 51/2006 -, Legea privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006 instituie o autentica norma derogatorie de la dispozitiile Art. 37 si de la cele ale Art. 92 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 in ceea ce priveste reprezentarea comunelor, oraselor, respectiv municipiilor si judetelor in adunarile generale ale asociatiilor de dezvoltare intercomunitara ce au ca obiect de activitate serviciile de utilitati publice direct de catre primari, respectiv de presedintii de consilii judetene, cu posibilitatea delegarii acestei competente.

Or, potrivit normelor de tehnica legislativa, normele derogatorii se instituie prin acte normative cu aceeasi forta juridica cu cea a actelor normative de la care excepteaza. Astfel, potrivit Art. 63 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, derogarea se poate face numai printr-un act normativ de nivel cel putin egal cu cel al reglementarii de baza. In acelasi sens este si jurisprudenta Curtii Constitutionale, care a statuat urmatoarele: ￢printr-o lege ordinara se pot modifica dispozitii dintr-o lege organica, daca acestea nu contin norme de natura legii organice, intrucat se refera la aspecte care nu sunt in directa legatura cu domeniul de reglementare al legii organice. In consecinta, criteriul material este cel definitoriu pentru a analiza apartenenta sau nu a unei reglementari la categoria legilor ordinare sau organice.￢ (Decizia Curtii Constitutionale nr. 786/2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 400 din 12 iunie 2009).

Prin urmare, intrucat are ca obiect de reglementare instituirea expresa a unei norme derogatorii de la regimul juridic al domeniului legii organice, respectiv de la Legea nr. 215/2001, Legea privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006 are caracter de lege organica si, in consecinta, ar fi trebuit adoptata cu respectarea prevederilor Art. 76 alin. (1) din Constitutie, republicata, respectiv cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere a Parlamentului.

Potrivit formulei de atestare a autenticitatii actului normativ, inscrise in finalul Legii privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006, aceasta a fost insa adoptata cu aplicarea prevederilor Art. 76 alin. (2) din Constitutie, republicata, fiind astfel incalcate prevederile Art. 76 alin. (1) coroborate cu cele ale Art. 73 alin. (3) lit. o) din Constitutie, republicata.

2. Caracterul de lege organica a Legii privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006 are implicatii si sub aspectul respectarii principiului specializarii Camerelor la dezbatere, prevazut de Art.75 alin. (1) din Constitutie, republicata. Astfel, in ceea ce priveste sesizarea Camerelor Parlamentului, Art. 75 alin. (1) din Constitutie realizeaza o departajare a competentelor celor doua Camere, cu respectarea principiului bicameralismului.

Principiul bicameralismului, consacrat de Art. 61 din Constitutia Romaniei, se reflecta in procedura legislativa prin diviziunea de competente prevazuta de Art. 75 din Constitutie, in cadrul careia fiecare dintre cele doua Camere este, in cazurile expres definite, fie prima Camera sesizata, fie Camera decizionala. In acest sens este si jurisprudenta Curtii Constitutionale, care a statuat urmatoarele: ￢In ceea ce priveste competenta de a dezbate si a adopta proiectele de legi si propunerile legislative, dispozitiile Art. 75 alin. (1) din Constitutie stabilesc calitatea de prima Camera sesizata, respectiv Camera decizionala, in functie de materia de reglementare care face obiectul legiferarii. Intrucat criteriile de partajare a competentelor celor doua Camere, precum si modalitatea de solutionare a unor eventuale conflicte de competente sunt expres prevazute in Legea fundamentala, Curtea constata ca fiecare Camera a Parlamentului este obligata sa aplice intocmai dispozitiile Art. 75 din Constitutie.￢ (Decizia Curtii Constitutionale nr. 1018/2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.511din 22 iulie 2010). De asemenea, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 710/2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.358 din 28 mai 2009, Curtea Constitutionala a mai statuat si ca "Art. 75 din Legea fundamentala a introdus, dupa revizuirea si republicarea acesteia in octombrie 2003, solutia obligativitatii sesizarii, in anumite materii, ca prima Camera, de reflectie, a Senatului sau, dupa caz, a Camerei Deputatilor si, pe cale de consecinta, reglementarea rolului de Camera decizionala, pentru anumite materii, a Senatului si, pentru alte materii, a Camerei Deputatilor, tocmai pentru a nu exclude o Camera sau alta din mecanismul legiferarii. Totodata, alin. (4) si (5) ale Art. 75 din Constitutie prevad modul de rezolvare a posibilelor ￂconflicte de competentaￂ intre prima Camera sesizata si Camera decizionala, dar nu exista un text in Constitutie care sa permita Camerei decizionale sa se indeparteze de la ￂlimitele sesizariiￂ date de solutia adoptata de catre prima Camera sesizata."

In conformitate cu prevederile constitutionale anterior mentionate, reglementarile prevazute la Art. 73 alin. (3) lit. o) se dezbat si se adopta de Camera Deputatilor, ca prima Camera competenta si de Senat, in calitate de Camera decizionala. Contrar dispozitiilor constitutionale in materie de competenta a Camerelor Parlamentului in materie de legiferare, Legea privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006 a fost dezbatuta cu incalcarea prevederilor Art. 75 alin. (1) si (5) din Constitutie. Astfel, analizand parcursul legislativ al acestei initiative, constatam ca inainte de a fi fost transmisa de Presedintele Romaniei spre reexaminare, aceasta lege a fost dezbatuta cu incalcarea dispozitiilor Art. 75 alin. (5) din Constitutie, republicata, intrucat norma derogatoare a fost nou introdusa de Camera Deputatilor, care insa nu avea competenta decizionala in materie; aceasta se impunea cu atat mai mult cu cat Senatul, in sedinta din 8 aprilie 2013, respinsese aceasta initiativa legislativa. Ulterior, in cadrul procedurii de reexaminare, Legea privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006 a fost dezbatuta cu incalcarea dispozitiilor Art. 75 alin. (1) din Constitutie, republicata, respectiv de Senat, in calitate de prima Camera sesizata, si de Camera Deputatilor, in calitate de Camera decizionala.

3. Interventia legislativa operata in continutul Art. 10 alin. (8) din Legea nr. 51/2006 nu se integreaza in obiectul de reglementare al acestei legi, fiind adoptata cu incalcarea dispozitiilor Art. 1 alin. (5) din Constitutie, prin raportare la prevederile Art. 41 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative potrivit carora: "Titlul actului normativ cuprinde denumirea generica a actului, in functie de categoria sa juridica si de autoritatea emitenta, precum si obiectul reglementarii exprimat sintetic". Astfel, dispozitiile derogatoare de la articolul unic pct. 2 din Legea privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006 sunt incomplet reglementate, intrucat, prin faptul ca afecteaza regimul juridic al incompatibilitatilor si conflictelor de interese aplicabil alesilor locali, prevazut in Legea n r. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, acestea ar fi trebuit sa instituie in mod neechivoc, clar, nesusceptibil de alte interpretari, si o referire la Legea nr. 161/2003. Aceasta cu atat mai mult cu cat, in materia incompatibilitatilor si conflictelor de interese prevederile legale trebuie sa fie precise, neechivoce, sa instituie norme unitare, clare, previzibile, a caror aplicare sa nu permita arbitrariul.

Sub acest aspect, consideram ca dispozitiile pct. 2 al articolului unic din Legea privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006 incalca si prevederile constitutionale ale Art. 1 alin. (5) referitoare la principiul obligativitatii respectarii Constitutiei, a suprematiei sale si a legii, intrucat nu respecta cerintele de previzibilitate, stabilitate si certitudine a normei juridice.

In considerarea argumentelor expuse, va solicit sa admiteti sesizarea de neconstitutionalitate si sa constatati ca Legea privind modificarea si completarea Legii nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice a fost dezbatuta si adoptata cu incalcarea prevederilor constitutionale ale Art. 1 alin. (5), ale Art. 73 alin. (3) lit. o), ale Art. 75 alin. (1) si (5) si ale Art. 76 alin. (1) din Constitutie, republicata.

PRESEDINTELE ROMANIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS