Proiectul de modificare a Codului silvic, initiat in vara anului de 125 de parlamentari PSD si trimis inapoi la Parlament pentru reexaminare de Iohannis, intra marti in dezbatere la comisiile Camerei Deputatilor, forul decizional, dupa ce Senatul l-a readoptat in aceeasi forma, potrivit Mediafax.
Propunerea legislativa semnata de cei 125 de deputati si senatori PSD a fost inregistrat la Senat in 3 iulie 2014, la cateva zile dupa ce proiectul de lege al Guvernului Ponta, initiat de fostul ministru delegat pentru Ape si Paduri Lucia Varga (PNL) a fost respins (in 24 iunie 2014).
O alta initiativa pentru modificarea Codului silvic, semnata de 30 de deputati PSD, era la momentul respectiv in dezbatere la Camera Deputatilor, dupa ce a fost respinsa de Senat. Aceasta prevedea posibilitatea ca padurile proprietate privata ale persoanelor fizice sau juridice sa fie "transformate in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, terenuri de recreere sau de agrement". Initiativa a fost respinsa de Camera Deputatilor in 6 mai anul acesta.
Propunerea celor 125 de parlamentarilor PSD a atras, la randul ei, unele critici la vremea respectiva.
"Nu par a fi masuri care sa asigure o securitate reala si sustenabila a fondului forestier, ca de exemplu: excluderea perdelelor de protectie si a pasunilor impadurite cu consistenta mai mare sau egala cu 0,4, din fondul forestier; permiterea constructiilor la 50 metri fata de liziera padurii; reducerea obligativitatii statului roman de a impaduri o suprafata de 2 milioane hectare pana in 2035, la o suprafata de 1 milion hectare pana in 2030", spuneau reprezentantii Camerei de Comert Americane in Romania (AmCham), dupa ce initiativa a fost adoptata de Senat in 17 septembrie.
Ministrul delegat pentru Ape si Paduri de la vremea aceea, Doina Pana (PSD), arata in schimb ca proiectul noului Cod silvic este unul foarte benefic, iar reprezentantii AmCham "probabil ca au citit niste declaratii ale unor personaje din spatiul public, care nu sunt reale".
Pe 25 februarie, proiectul a fost adoptat de Camera Deputatilor, pe fondul criticilor parlamentarilor PNL.
Proiectul prevede, printre altele, ca valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar de catre operatori economici atestati.
Astfel, un operator/grup de operatori economici poate cumpara la licitatie sau negociere, dupa caz, materiale lemnoase rezultate din produse principale sau accidentale, sub forma de lemn rotund fasonat la drum auto, doar in cazul in care asigura prin capacitatea proprie procesarea a cel putin 40% din materialul lemnos achizttionat.
Proiectul mai stabileste ca suprafata maxima care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzand constructia, accesul si imprejmuirea, este de maximum 250 metri patrati in cazul proprietatilor forestiere mai mari de 5 ha si de maximum 5% din suprafata proprietatii forestiere, dar nu mai mare de 200 m2, daca suprafata proprietatii forestiere este mai mica de 5 ha.
Accesul public in fondul forestier national cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede este interzis, cu exceptia activitatilor sportive, de recreere si turism, care se pot practica numai cu acordul seful ocolului silvic, in cazul administrarii, proprietarului, cu avizul sefului ocolului silvic, in cazul asigurarii serviciilor silvice
Un operator economic/grup de operatori economici nu poate achizitiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masa lemnoasa din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani, in baza actelor de punere in valoare autorizate la exploatare si exploatate la nivel national, indiferent de forma de proprietate.
Alte articole stabilite de deputati prevad ca pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior se stabileste anual, prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
Deputatul PNL Tinel Gheorghe afirma ca sunt aspecte contradictorii in continutul legii, care vor crea probleme de aplicare.
Deputatul PNL, fost ministru delegat pentru Ape si Paduri, Lucia Varga a declarat ca Romania avea nevoie de un cod silvic european in care sa fie protejata padurea si sa se dea drept de preemptiune agentilor economici din industria de prelucrare a lemnului si sprijin pentru proprietari. E a spus ca premierul a fost de acod initial cu acest lucru, insa apoi s-a razgandit. "Ma intreb oare ce la facut sa renunte la acele principiipe care le-am agreat, Oare sa fie interese de partid?", a afirmat retoric Lucia Varga.
Presedintele Iohannis a retrimis, pe 23 martie, Parlamentului, Legea pentru modificarea si completarea Codului silvic, spre reexaminare, pe motiv ca are prevederi de natura sa limiteze activitatea operatorilor economici si creaza premisa legislativa a unui tratament juridic discriminator.
