Ministerul Justitiei a lansat, luni, studiul "Experiente directe cu fenomenul coruptiei ale persoanelor condamnate", in cadrul caruia 315 persoane condamnate pentru coruptie au fost invitate sa raspunda la un chestionar pe aceasta tema. Rezultatele studiului arata ca cei mai importanti factori care explica faptele acestora au fost normele personale privind coruptia si beneficiile asteptate in urma comiterii faptelor de coruptie. Dintre aceste beneficii, cele mai importante au fost satisfactia si gratificarea personale, precum si posibilitatea de a oferi o viata mai buna familiilor faptuitorilor - si nu castigul financiar, dupa cum se presupune adesea. Studiul mai arata ca factorii care par sa stea la baza coruptiei pot fi comparabili cu factorii care stau la baza lipsei de integritate in general.

Rezultatele studierii interviurilor confirma aceste rezultate si ofera o intelegere mai profunda a motivatiilor coruptiei. Majoritatea respondentilor nu neaga faptele sau actiunile pentru care au fost condamnati, insa neaga ca ar fi facut ceva gresit. Conform propriilor norme personale, actiunile lor nu constituie coruptie. In masura in care admit coruptia motivata de beneficii, acestia confirma concluzia rezultata din studierea chestionarelor, potrivit careia acestea au fost destinate familiei sau persoanelor importante pentru ei.

Obiectivul studiului a fost acela de a obtine mai multe detalii privind posibilele cauze si consecinte ale coruptiei in Romania. Pentru a intelege mai bine motivatiile oamenilor de a intreprinde acte de coruptie, 315 persoane condamnate pentru infractiuni de coruptie au fost invitate sa completeze un chestionar pe aceasta tema. Dintre acesti 315 respondenti, 50 de persoane au fost intervievate pentru a se obtine informatii mai detaliate privind motivatia lor in comiterea actelor de coruptie, precum si cu privire la consecintele condamnarii lor asupra vietii lor personale si profesionale.

Studiul face parte din proiectul "Masuri suplimentare in vederea realizarii obiectivelor de referinta din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare", initiat de Ministerul roman al Justitiei si sprijinit financiar de Ministerul Afacerilor Externe al Regatului Tarilor de Jos, prin amabilitatea Ambasadei Olandei in Romania.

Proiectul a avut drept obiectiv consolidarea capacitatii autoritatilor romane de a implementa masurile adoptate in vederea indeplinirii angajamentelor asumate in contextul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) si a fost structurat pe doua componente, corespunzatoare a doua obiective de referinta ale MCV: consolidarea capacitatii sistemului judiciar de a aplica noile coduri si acordarea de sprijin in vederea monitorizarii Strategiei Nationale Anticoruptie (SNA).

Analiza fenomenului coruptiei prin instrumente de cercetare stiintifica reprezinta o activitate care completeaza in mod necesar orice politica anticoruptie nationala si ajuta la construirea unei intelegeri mai bune a conceptului larg al integritatii in exercitarea unei functii publice. Constatarile Eurobarometrului, precum si ale altor cateva cercetari nationale, se bazeaza insa predominant pe perceptii generale si mai putin pe experiente concrete.

Pentru a corecta aceasta deficienta de intelegere a fenomenului, MJ a realizat un studiu privind coruptia, al carui scop a fost de a intelege mai bine cauzele acesteia, precum si consecintele de ordin personal si profesional ale condamnarilor pentru fapte de coruptie. In consecinta, acest studiu s-a adresat persoanelor care au avut experiente nemijlocite cu sistemul legal romanesc in materia combaterii coruptiei, respectiv celor condamnati pentru fapte de coruptie.

Proiectul s-a bucurat de implicarea mediului academic romanesc si olandez, prin Facultatile de Drept ale Universitatilor din Bucuresti si Amsterdam, precum si de sprijinul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directiei Nationale Anticoruptie, Administratiei Nationale a Penitenciarelor si Directiei Nationale de Probatiune.