Comandantul Institutului National de Medicina Aeronautica: Pilotii sunt supusi examenului psihologic doar la solicitarea medicului, in timp ce la soferi acesta este obligatoriu

de I.C.     HotNews.ro
Miercuri, 8 aprilie 2015, 12:52 Actualitate | Esenţial

Pilotii sunt supusi unui examen psihologic doar la solicitarea medicului si doar daca exista o suspiciune privind o posibila tulburare, atat la validarea initiala, cat si la vizitele anuale pentru revalidare, in conditiile in care, pentru soferi, chiar si amatori, acest examen este obligatoriu, a declarat comandantul Institutului National de Medicina Aeronautica si Spatiala "Victor Anastasiu", medicul Rasvan Hristea,  pentru Mediafax. El a precizat ca examenul psihologic al pilotilor, atat cel initial, cat si la revalidare, poate fi facut doar la solicitara unui medic si doar atunci cand exista o suspicune legata de o posibila tulburare, aceasta regula fiind valabila in toate tarile din Uniunea Europeana.

In schimb, la examinarea pentru obtinerea permisului de conducere auto, dosarul candidatului trebuie sa contina obligatoriu avizul psihologic, pe langa fisa medicala.

"Pentru profesii aeronautice civile cu grad mare de solicitare psihica (piloti, controlori de trafic aerian), examenul psihologic ar trebui sa redevina un instrument de selectie si evaluare periodica, complementar selectiei medicale si de importanta egala. (...) In prezent, prin faptul ca examenul psihologic este realizat doar la solicitarea unui medic, evaluarea aptitudinala este practic eliminata din examenul initial al candidatilor, desi este cunoscut faptul ca profilul aptitudinal este un factor-cheie in adaptarea la complexitatea solicitarilor implicate de activitatile aeronautice. Examenul psihologic, prin durata, continutul si organizarea sa, poate surprinde aspecte cu semnificatie importanta pentru siguranta zborului, cum sunt, de exemplu, tendinte psihopatologice latente, aspecte care nu pot fi evaluate de nicio specialitate medicala", spune Hristea.

El considera ca autoritatile ar trebui sa reanalizeze criteriile de obtinere a licentelor medicale pentru personalul aeronautic civil si sa analizeze oportunitatea reintroducerii examenului psihologic in evaluarea initiala si periodica a angajatilor din domeniu.

Institutul National de Medicina Aeronautica si Spatiala "Victor Anastasiu" este singura institutie la care se poate face vizita medicala completa pentru pilotii de clasele I, a II-a si a III-a, echipajul de cabina si controlorii de trafic.

Expertiza medicala este diferita in cazul aviatiei civile si a celei militare. Expertizele medicale de tip militar se fac in baza unui ordin din 2013 al ministrului Apararii, care cuprinde norme elaborate in cadrul institutului si sunt in concordanta cu cerintele NATO privind capacitatea de lupta a personalului aeronautic. Institutul National de Medicina Aeronautica si Spatiala este unicul reprezentant in medicina aeronautica al MApN.

In aviatia civila, Autoritatea Aeronautica Civila Romana, care apartine de Ministerul Transporturilor, reglementeaza vizita medicala a pilotilor si licentierea personalului civil - piloti, controlori de trafic si stewardese. Autoritatea se ghideaza dupa normele Agentiei Europene de Siguranta a Aviatiei (EASA).

Pilotii militari sau personalul aeronautic militar fac o vizita medicala amanuntita, anuala, si chiar la sase luni in cazul celor care au varsta peste 40 de ani, fiind verificati de: oftalmolog, orelist, neorolog, in timp ce pentru evaluarea personalului civil, un singur medic, acreditat de Autoritatea Aeronautica, raspunde de toata vizita medicala.

Si in aviatia civila, Institutului National de Medicina Aeronautica si Spatiala este singurul acreditat pentru prima evaluare, dar in ceea ce priveste evaluarile anuale, acestea pot fi facute si la alti medici, in centre de medicina aeronautica acreditate de Autoritatea Aeronautica.

"Pana acum sapte ani de zile, noi faceam si evaluarile anuale. Piata s-a deschis, ma rog, asta a fost, normal sa se deschida piata, unii veneau de departe, din tara, si atunci in lumina indicatiilor sau a recomandarilor UE s-au pregatit mai multi medici examinatori si in tara. Acum, fiind o activitate comerciala, oamenii platesc o suma de bani, ea este reglementata prin contracte comerciale. Si atunci, marii beneficiari ai nostri, Romatsa, Tarom si alte structuri, incheie contracte comerciale si cu noi si cu altii. Nu exista un monopol al activitatii. Din pacate, atat la Tarom, cat si Romatsa, desi au contracte cu noi, oamenii sau pacientii prefera sa se duca in alte parti. Ei nu sunt obligati, noi avem contract cu ei, dar daca ei nu vin, ei nu patesc nimic. De obicei, omul vrea sa se duca in zona de minima rezistenta, locul in care nu este oprit niciodata. Lucrurile functioneaza in asa fel incat este mai usurel, trece mai usor vizita medicala", mai spune comandantul.

Un certificat medical poate costa la prima vizita pana la 460 de lei, iar la vizita medicala periodica, in jur de 200 de lei.

Se merge pe premisa ca medicul examinator are destula experienta si cineva o sa-i spuna: "Vezi ca omul are bizarerii"

Intrebat care considera ca ar fi cea mai importanta analiza medicala pe care fiecare centru de evaluare ar trebui sa fie obligat sa nu o ocoleasca niciodata, medicul a raspuns ca aceasta ar fi evaluarea psihologica.

"Daca ne uitam la factorul uman, un om cu o hipertensiune usoara poate sa zboare, un om care vede bine, dar a mai trecut varsta, poate sa puna ochelari. Dar evaluarea psihologica este absolut importanta si, pana in anul 2006 - 2007, absolut toti pilotii, civili sau militari, controlorii de trafic si insotitorii de cabina faceau evaluare psihologica", sustine Hristea.

El este de parere ca o evaluare anuala ar putea fi considerata excesiva, dar nu este de acord cu faptul ca examenul psihologic nu mai face parte din evaluarea pilotilor si celorlalte categorii de personal aeronautic.

"Noi am avut experiente in anii anteriori pana cand lucrurile s-au reglementat intr-un oarecare fel, in care la noi picau candidatii la pilotii civili si se duceau in alte parti si treceau. Evaluarile psihologice ale celor care picau erau catastrofale. Nimeni in momentul respectiv nu si-a pus problema ca omul ala nu trebuie sa fie un geniu sa treaca un examen psihologic, dar exista niste aspecte care trebuie urmarite, nu trebuie sa fie super inteligent, trebuie sa aiba orientare in spatiu, trebuie sa lucreze sub presiune, adica sub stres, si sa aiba capacitatea sa raspunda corect la stresul din avion. Pentru ca, inca o data, aviatorul are in spate o suta, doua, trei, cinci sute de oameni. Nu e ca si cum: ￯m-am urcat in masina, sunt obosit, trag pe dreapta si merg mai departe￯. El trebuie sa ia decizii in timpul activitatii. Or, toata lupta asta care a fost dusa de nu se stie cine a fost sa elimine valorile psihologice din controlul personalului aeronautic civil total, absolut de tot. Existau niste presiuni fabuloase din partea unor oameni care nu inteleg ca daca nu esti bun pentru o meserie, mai bine faci altceva, nu inseamna ca nu esti bun in mod absolut, inseamna ca nu esti bun pe segmentul respectiv, pe profil. Nu toata lumea trebuie sa fie chirurg, nu toata lumea trebuie sa fie pilot sau alpinist sau parasutist. Ai o alta plaja de lucruri", spune medicul.

Prin reglementarile europene, examenul psihologic a fost scos din vizita medicala periodica, acesta fiind facut numai in conditiile in care examinatorul, "un medic oarecare", sesizeaza probleme de comportament la pilot, explica Hristea.

"Se merge pe premisa ca medicul examinator are destula experienta si cineva o sa-i spuna: ￯vezi ca omul are bizarerii￯. Nu se poate, la modul obiectiv, nu se poate. (...) Controlorii de trafic nu mai fac evaluari decat in conditiile in care apar probleme la serviciu sau incep sa se certe acolo. Unui insotitor de bord, care are o multime de griji, nu trebuie decat sa i se ia o tensiune, la modul obisnuit, i se face o hemoleucograma, un sumar de urina, medicina muncii, dar nu este examen, se face pentru ca are nevoie angajatorul, nu intra la licentiere. Practic, atat face o stewardesa, un interviu si o examinare medicala. Se merge pe incredere", mai spune comandantul.

Angajatorul poarta toata responsabilitatea celui pe care il angajeaza

Comandantul Institutului National de Medicina Aeronautica si Spatiala a povestit despre cazul unui candidat la postul de pilot care a declarat ca este consumator cronic de droguri si ca a avut si un episod psihotic.

"La momentul X, noi l-am declarat inapt si autoritatea a fost de acord cu noi. Apoi, a fost trimis pacientul inapoi sa-l revalidez. Scrie acolo ca dupa doi ani de zile de cand nu mai face tratament pot sa-i dau drumul la un psihotic. Si eu am intrebat cand a venit controlul de la EASA: ￯Domn'e, dumneavoastra v-ati urca in avion cu un pilot care a avut un episod psihotic?￯. Raspunsul de la EASA: ￯Urmati ce scrie in regulament￯. Apropo de toate discutiile despre siguranta, ele sunt relative", mai spune Hristea.

El precizeaza si ca, pe langa regulile Uniunii Europene, angajatorul poate sa stabileasca alte reguli pentru cei cu care vrea sa lucreze.

"Autoritatea este si ea datoare sa respecte regulile care sunt impuse de afara, aici este problema de angajator. Pana la urma, angajatorul poarta toata responsabilitatea celui pe care il angajeaza", arata comandantul.

Potrivit acestuia, Institutul National de Medicina Aeronautica si Spatiala asigura evaluarea psihologica pentru angajatii Blue Air si Wizz Air, la cererea acestor companii.

"Avem contract si cu Tarom, dar ei vin mai rar. De la inceputul anului, au venit zece piloti, atat, iar controlori de trafic - 40", mai spune comandantul.

Reprezentantii companiei Tarom arata, intr-un raspuns transmis la solicitarea MEDIAFAX, ca personalul navigant civil (piloti) "efectueaza controalele medicale, atat conform legislatiei UE (Regulament 1178/2011), respectarea regulamentelor UE fiind obligatorie in integralitatea lor pentru toate statele membre, precum si reglementarilor Autoritatii Aeronautice Civile Romane. Acestea se fac la angajare, periodic, in functie de varsta, fara a depasi 12 luni calendaristice".

Compania precizeaza ca examinarile medicale, inclusiv cele psihologice si psihiatrice pentru pilotii companiei Tarom, se fac doar la unitatile autorizate de catre Autoritatea Aeronautica Civila Romana.

"Daca medicul examinator considera ca exista o suspiciune privind o afectiune de natura psihiatrica, atunci pilotul in cauza va fi trimis pentru examinari suplimentare la un medic specialist psihiatru. Examinarea psihologica se poate face ca parte a examinarii psihiatrice, la recomandarea medicului psihiatru in urma unor indicatii clinice. (...) Deoarece nici macar un examen psihiatric si psihologic amanuntit nu poate prevedea aparitia, ulterior, a unei posibile afectiuni psihiatrice, compania Tarom are in vigoare o procedura conform careia in nicio etapa a zborului nu trebuie sa existe in cockpit mai putin de doi membri ai echipajului. Daca un membru al echipajului de zbor paraseste cabina in timpul zborului, acesta trebuie sa solicite unui alt membru al echipajului de cabina sa-l inlocuiasca in cabina pana la intoarcere", se mai spune in comunicat.

Problema testarilor psihologice in cazul pilotilor a fost adusa in actualitate dupa ce copilotul Andreas Lubitz de la Germanwings, filiala low-cost a Lufthansa, a prabusit intentionat aeronava care efectua o cursa de la Barcelona (Spania) spre Dusseldorf (Germania), in Alpii francezi, la 24 martie, provocand moartea celor 150 de persoane aflate la bord.

Autoritatile au anuntat ca Andreas Lubitz s-ar fi luptat de mai multi ani cu o depresie severa. El ar fi fost examinat de mai multe ori de catre medici de la Lufthansa, incepand din 2009, dar, dupa ce s-a dispus efectuarea unui test psihologic in anul respectiv, nu au fost efectuate alte evaluari ale sanatatii mentale a acestuia.

Compania germana a recunoscut ca Lubitz si-a informat scoala de zbor, la jumatatea lui 2009, in momentul in care si-a reluat antrenamentele dupa o lunga absenta motivata medical, ca a suferit "episoade anterioare de depresie severa". El a primit ulterior certificatul medical care confirma ca era apt de zbor.

Procurori germani au afirmat ca Lubitz a fost diagnosticat ca suicidar "cu mai multi ani in urma", inainte sa devina pilot, dar ca doctorii nu au descoperit recent vreun semn ca ar dori sa-si faca rau lui sau altora. Lubitz primea tratament de la neurologi si psihiatri, care i-au dat concediu pe caz de boala in mai multe randuri, inclusiv in ziua prabusirii.

In apartamentul lui Lubitz au fost gasite documente rupte despre care autoritatile cred ca arata ca tanarul in varsta de 27 de ani incerca sa-si ascunda boala de angajator.

O purtatoare de cuvant a Agentiei Europene pentru Securitate Aeriana (EASA) spunea recent ca organismul si-a exprimat ingrijorarea fata de "non-conformitatea" Germaniei fata de reglementari in domeniul securitatii aeriene, inainte de prabusire, in special referitoare la monitorizarea sanatatii membrilor echipajelor.

In cazul accidentului aeronavei Germanwings, ancheta a mai relevat si faptul ca, dupa ce pilotul a parasit cabina pentru a merge la toaleta, copilotul Andreas Lubitz, ramas singur, a blocat usa cabinei, a refuzat sa o mai deschida si a actionat butonul de coborare a aeronavei.










2718 vizualizari
  • 0 (0 voturi)    
    nu doar psihologic (Miercuri, 8 aprilie 2015, 13:28)

    IancuJianu [utilizator]

    Personalul navigant maritim (siguranta navigatiei) face si examen psihologic si viza medicala la fiecare trei ani, iar peste 45 de ani este anual, fiind chiar un abuz din partea guvernului care vrea ca acesti muncitori sa sponsorizeze atit policlinicile dedicate cit si Autoritatea navala romana care are niste taxe aberante atit pentru inscrisuri si evidenta cit si impunerea aiurea de cursuri inutile.


Abonare la comentarii cu RSS





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică