Imobilele confiscate, transformate in unitati medicale sau de invatamant - proiect

de V.M.     HotNews.ro
Miercuri, 1 aprilie 2015, 19:19 Actualitate | Esenţial

Imobilele confiscate, in urma unei decizii a magistratilor, ar urma sa fie transformate in unitati medicale, de invatamant sau in sedii ale unor institutii publice, potrivit proiectului de lege de infiintare a Agentiei Nationale de Identificare a Bunurilor Indisponibilizate, scrie Mediafax.

Potrivit articolului 30 al proiectului de act normativ, institutiile publice ale administratiei centrale si locale pot cere Agentiei identificarea imobilelor care pot fi folosite drept unitati medicale sau de invatamant, sedii ale institutiilor publice ale administratiei centrale sau locale sau spatii de depozitare a bunurilor sechestrate sau confiscate.

In cadrul proiectului de lege pentru infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Administrare a Bunurilor Sechestrate se mentioneaza ca toate sumele de bani sechestrate si virate in conturile deschise pe numele Agentiei sunt purtatoare de dobanzi.

"Suspectul, inculpatul sau persoana responsabila civilmente are un drept de creanta, egal cu contravaloarea sumei de bani ridicate sau a sumei obtinute din valorificarea bunurilor. In termen de cel mult trei zile lucratoare de la comunicarea ridicarii masurii asiguratorii de catre procuror, judecatorul de drepturi si libertati sau instanta de judecata, Agentia dispune virarea sumei in contul notificat de suspect, inculpat sau persoana responsabila civilmente", conform sursei citate.

Un alt aspect precizat in proiectul de act normativ se refera la faptul ca in termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei instantei prin care s-a dispus confiscarea unei sume de bani, Agentia dispune virarea sumei la bugetul de stat. In cazul sumelor rezultate din valorificarea bunurilor puse sub sechestru, se vor deduce cheltuielile efectuate de Agentie in acest scop.

Noua agentie va transmite datele si informatiile pe care le detine, fie din oficiu, fie la cererea unui oficiu de recuperare a creantelor sau a unei autoritati cu atributii similare din alte state membre ale Uniunii Europene ori a unei autoritati judiciare romane, conform articolului 21 alineatul 1 al proiectului.

Pe de alta parte, articolul 25 stabileste ca Agentia poate refuza transmiterea datelor si informatiilor solicitate daca exista motive pentru a presupune ca furnizarea ar aduce atingere securitatii nationale, ar periclita buna desfasurare a unei investigatii politienesti sau a procesului penal, ar pune in pericol viata ori integritatea fizica a unei persoane, ar implica un efort disproportionat sau ar fi fara relevanta in raport cu scopurile pentru care au fost solicitate datele si informatiile sau daca pedeapsa prevazuta de legea penala romana pentru infractiunea la care se face referire in cerere este inchisoarea de pana la un an.

Proiectul de lege se afla in Parlament, unde a fost transmis spre dezbatere in regim de urgenta. De asemenea, acesta a fost lansat in dezbatere publica pe site-ul Ministerului Justitiei, pana in 15 aprilie.

Noua structura va avea 30 de angajati si va fi condusa de catre un director general propus de Ministerul Justitiei, care in ultimii opt ani a fost magistrat, si de un director general adjunct propus de Ministerul Finantelor.

In prezent, Oficiul National de Prevenire a Criminalitatii si Cooperare pentru Recuperarea Creantelor provenite din Infractiuni, din cadrul Ministerului Justitiei, este structura cu atributii in acest domeniu, dar rapoartele si evaluarile internationale din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare al Comisiei Europene au indicat dificultati in activitatea de valorificare a bunurilor confiscate, deoarece competentele de management al bunurilor sechestrate sunt partajate intre mai multe autoritati, fara o coordonare eficienta, cu impact inclusiv asupra sumelor efectiv recuperate de catre ANAF prin procedurile de valorificare.

Conform legii, sumele respective trebuie valorificate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, aflata in subordinea Ministerului Finantelor.

Statistic, conform datelor furnizate de ANAF si monitorizate de Oficiu, procentul de recuperare efectiva a sumelor de bani provenind din activitatea de punere in executare a ordinelor de confiscare emise de instantele de judecata a inregistrat o scadere accentuata in ultimii ani.

Astfel, potrivit unei statistici a Oficiului, in 2013, valoarea bunurilor sechestrate a depasit 434 milioane euro, dar cea a bunurilor efectiv confiscate conform notificarilor ANAF a fost de doar 7,6 milioane de euro.

La sfarsitul anului trecut, consilierul procurorului-sef al DNA Marius Bulancea a declarat ca procurorii anticoruptie au pus sechestru, in 2014, asupra unor bunuri ce valoreaza 150 milioane euro, dar ca acestea vor ajunge efectiv in patrimoniul statului abia peste patru-cinci ani, dupa ce vor fi date sentinte definitive in dosarele in care s-au dispus masurile asiguratorii.

El a aratat ca, imediat dupa ce aceste sentinte raman definitive, ANAF este autoritatea care trebuie sa se ocupe de valorificarea bunurilor sechestrate.

La finele lunii februarie, la bilantul Directiei Nationale Anticoruptie, in prezenta presedintelui Klaus Iohannis si a premierului Victor Ponta, seful DNA, Codruta Kovesi, a aratat ca hotararile judecatoresti definitive in cauzele DNA au inclus confiscarea a peste 310 milioane de euro, suma care, daca ar fi fost executata si recuperata, ar fi asigurat fondul de salarii pe care statul il plateste tuturor medicilor intr-un an.

"Sumele confiscate pot reprezenta o sursa semnificativa de venituri publice, un element care nu trebuie ignorat. Hotararile judecatoresti ramase definitive in cauzele DNA in 2014 au inclus confiscarea si recuperarea de produse infactionale in suma de peste 310 milioane euro, de trei ori mai mult decat in anul 2013. Daca aceasta suma ar fi efectiv executata, ar fi putut asigurat fondul de slaraii pe care statul il plateste tuturor medicilor din Romania intr-un an de zile. Este important ca organele fiscale sa execute efectiv aceste hotarari", a spus atunci procurorul sef al DNA.

Ulterior, premierul Victor Ponta a apreciat insa ca ideea conform careia ANAF nu este performanta in recuperarea prejudiciilor, invocata la ultimul bilant al DNA, a fost "o mica pacaleala", el aratand ca este nevoie de hotarari judecatoresti definitive si irevocabile.

"Critica nu e la ANAF. Daca ne da instanta hotarari definitive si irevocabile si nu se spune ca sechestrul e o masina care, in loc sa valoreze 100.000 euro, valoreaza 5.000 euro, sigur ca noi recuperam", a spus Ponta.

In replica, Directia Nationala Anticoruptie a transmis ca premierul creeaza o "confuzie grava" prin faptul ca pune la indoiala datele referitoare la recuperarea prejudiciilor, prezentate de DNA la bilant, Victor Ponta incercand astfel sa justifice gradul scazut de recuperare a produselor infractionale de catre ANAF.

"In incercarea de a justifica gradul scazut de recuperare a prejudiciilor, de catre ANAF (institutie aflata in subordinea Guvernului, prin Ministerul Finantelor) premierul Victor Ponta afirma ca "e asa, o mica pacaleala" faptul ca ANAF (Agentia Nationala de Administrare Fiscala - n.red.) nu ar recupera decat 10% din prejudiciile constatate in dosarele penale, pretinzand ca, in realitate, nu ar exista hotarari judecatoresti care sa impuna aceasta recuperare, ci doar sechestre ce nu ar putea sa angajeze ANAF in recuperarea prejudiciilor", transmitea DNA.

Directia Nationala Anticoruptie mai preciza ca aceste hotarari judecatoresti sunt executorii, iar institutia abilitata sa le puna in aplicare, in sensul recuperarii efective prejudiciilor, este ANAF.

Si ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc, afirma ca problema recuperarii prejudiciilor este la ANAF, de aceea trebuie infiintata o agentie specializata de recuperare.

La randul sau, ANAF argumenta, intr-un document prezentat premierului Ponta, ca lipsa unei baze de date nationale cu deciziile instantelor, dosare cu autori necunoscuti si "firme fantoma", absenta cumparatorilor la licitatiile cu bunuri confiscate si persoanele fara venit din inchisoare sunt cateva dintre cauzele pentru care recuperare prejudiciilor este scazuta.










767 vizualizari
  • +1 (3 voturi)    
    Alooo... cum adica?! (Miercuri, 1 aprilie 2015, 19:31)

    valy_74 [utilizator]

    Vreau biserici. Multe! Inca 1000. Cum adica scoli si spitale ? Lasand ironia trista la o parte, mare lucru daca trece de faza de 'initiativa de proiect'. Mult spor.
  • +3 (3 voturi)    
    :) (Miercuri, 1 aprilie 2015, 19:32)

    Xorciser [utilizator]

    Ma gandesc cate scoli cu turnulete vor fi.


Abonare la comentarii cu RSS





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică