Presedintele Klaus Iohannis a transmis o cererere catre Curtea Constitutionala de solutionare a "onflictului juridic de natura constitutionala dintre Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, si Parlamentul Romaniei, respectiv Camera Deputatilor si Senatul, pe de alta parte", in urma votului in Senat privind cererea procurorilor in cazul lui Dan Sova.

Intr-un comunicat de presa al Administratiei Prezidentiale se precieaza ca presedintele solicita Curtii Constitutionale "sa constate existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, si Parlamentul Romaniei, respectiv Camera Deputatilor si Senatul, pe de alta parte, ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune in acord dispozitiile legale cu Constitutia in ceea ce priveste majoritatea necesara adoptarii hotararilor de incuviintare a cererilor de retinere/arestare a unui deputat/senator, cu consecinta blocarii activitatii puterii judecatoresti.

Atitudinea Parlamentului in cazuri precum cel al senatorului Dan-Coman Sova a condus la un blocaj institutional prin imposibilitatea desfasurarii procedurilor judiciare si a infaptuirii actului de justitie," se arata in scrisoarea domnului Presedinte Klaus Iohannis.

Redam textul intregral al cererii, transmis de Administratia Prezidentiala:

Domnului Augustin Zegrean

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE

In conformitate cu prevederile Art. 146 lit. e) si ale Art. 80 din Constitutia Romaniei, republicata, precum si ale Art. 11 alin. (1) pct. A lit. e), Art. 34, Art. 35 si Art. 36 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, formulez urmatoarea:

CERERE DE SOLUTIONARE A CONFLICTULUI JURIDIC DE NATURA CONSTITUTIONALA

dintre Ministerul Public ￢ Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, si Parlamentul Romaniei, respectiv Camera Deputatilor si Senatul, pe de alta parte

I. Temeiul legal:

1. CONSTITUTIA

Art. 61 alin. (1) - Parlamentul este organul reprezentativ al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii.

Art. 76 alin. (2) - Legile ordinare si hotararile se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera.

Art. 80 alin. (2) - Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice.

Art. 133 alin. (1) - Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei.

Art. 146 - Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii: (￢) e) solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, la cererea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii; (￢).

Art. 147 alin. (4) - Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor.

2. LEGEA nr. 47/1992, privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata

Art. 11 alin. (1) pct. A lit. e) - (1) Curtea Constitutionala pronunta decizii, hotarari si emite avize, dupa cum urmeaza: A. Decizii, in cazurile in care: (￢) e) solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, la cererea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii; (￢).

Art. 34. - (1) Curtea Constitutionala solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, la cererea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Cererea de solutionare a conflictului va mentiona autoritatile publice aflate in conflict, textele legale asupra carora poarta conflictul, prezentarea pozitiei partilor si opinia autorului cererii.

Art. 35. - (1) Primind cererea, presedintele Curtii Constitutionale o va comunica partilor aflate in conflict, solicitandu-le sa isi exprime, in scris, in termenul stabilit, punctul de vedere asupra continutului conflictului si a eventualelor cai de solutionare a acestuia, si va desemna judecatorul-raportor. (2) La data primirii ultimului punct de vedere, dar nu mai tarziu de 20 de zile de la primirea cererii, presedintele Curtii Constitutionale stabileste termenul pentru sedinta de judecata si citeaza partile implicate in conflict. Dezbaterea va avea loc la data stabilita de presedintele Curtii Constitutionale chiar daca vreuna dintre autoritatile publice implicate nu respecta termenul stabilit pentru prezentarea punctului de vedere. (3) Dezbaterea are loc pe baza raportului prezentat de judecatorul-raportor, a cererii de sesizare, a punctelor de vedere prezentate potrivit alin. (1), a probelor administrate si a sustinerilor partilor.

Art. 36. - Decizia prin care se solutioneaza conflictul juridic de natura constitutionala este definitiva si se comunica autorului sesizarii, precum si partilor aflate in conflict, inainte de publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

II. Starea de fapt:

In conformitate cu prevederile Art. 72 alin. (2) din Constitutie, republicata, cele doua Camere ale Parlamentului au fost sesizate de ministrul Justitiei, potrivit legii, cu cereri de incuviintare a retinerii si/sau arestarii preventive a unor deputati si senatori in dosare ale Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie. La data de 25 martie a.c., pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor a fost inscrisa cererea de incuviintare a retinerii si arestarii preventive a deputatului Theodor-Catalin Nicolescu aprobata cu 174 de voturi pentru si 99 de voturi impotriva, hotararea fiind adoptata in conformitate cu prevederile Art. 76 alin. (2) din Constitutie. La aceeasi data, pe ordinea de zi a Senatului au fost inscrise doua cereri de incuviintare a retinerii si arestarii preventive pentru doi senatori, respectiv pentru Darius Bogdan Valcov si Dan-Coman Sova. Supusa la vot, cererea referitoare la domnul Darius Bogdan Valcov a intrunit 97 de voturi pentru si 48 de voturi impotriva, 5 fiind anulate, iar hotararea a fost adoptata in conformitate cu prevederile Art. 76 alin. (1) din Constitutie; supusa la vot, cererea referitoare la domnul senator Dan-Coman Sova a primit 79 de voturi pentru, 67 de voturi contra si 5 anulate si, motivat de faptul ca nu a intrunit voturile senatorilor, aceasta cerere a fost respinsa. Aplicarea diferita a normelor legale si regulamentare referitoare la majoritatea necesara incuviintarii acestor cereri a creat un statut juridic diferentiat intre deputati si senatori, fapt ce contravine prevederilor Art. 69-72 coroborate cu cele ale Art. 65 alin. (2) lit. j) si ale Art. 73 alin. (3) lit. c) din Constitutie, republicata, ce consacra un statut nediferentiat deputatilor fata de senatori. In mod concret, in timp ce la Camera Deputatilor, asupra cererilor de incuviintare a retinerii si/sau arestarii preventive a unor deputati s-a hotarat, potrivit Art. 195 alin. (8) din Regulament, cu votul majoritatii deputatilor prezenti, la Senat, asupra cererilor de incuviintare a retinerii si/sau arestarii preventive a unor senatori s-a hotarat, potrivit Art. 173 din Regulamentul Senatului, cu votul majoritatii senatorilor. In acest mod, una dintre cererile mentionate a fost respinsa de Senat, pe motiv ca acestea nu au intrunit numarul de voturi necesare adoptarii.

III. In drept:

Solicitam Curtii Constitutionale sa se pronunte asupra existentei unui conflict juridic de natura constitutionala ivit intre autoritatea judecatoreasca, reprezentata in cauza de catre Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Consiliul Superior al Magistraturii, pe de-o parte, si Parlamentul Romaniei, respectiv Camera Deputatilor si Senatul, pe de alta parte, generat de omisiunea celor doua Camere ale Parlamentului de a pune de acord dispozitiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputatilor si al senatorilor, republicata, si ale Art. 173 din Regulamentul Senatului cu prevederile Art. 76 alin.(2) din Constitutie, republicata.

Potrivit jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, notiunea de conflict juridic de natura constitutionala consta in ￢acte sau actiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe isi aroga puteri, atributii sau competente, care, potrivit Constitutiei, apartin altor autoritati publice, ori omisiunea unor autoritati publice, constand in declinarea competentei sau in refuzul de a indeplini anumite acte care intra in obligatiile lor" (Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005). Astfel, pentru a interveni Curtea Constitutionala in vederea solutionarii unui conflict apreciem ca sunt indeplinite cumulativ cele trei conditii, respectiv:

a) conflictul sa fie intre autoritati publice;

b) conflictul sa fie juridic;

c) conflictul sa fie de natura constitutionala.

Cu referire la prezenta cerere, conditiile existentei unui conflict juridic de natura constitutionala sunt indeplinite, pentru motivele pe care le vom arata in continuare.

Autoritatile mai-sus enuntate, respectiv Ministerul Public ￢ Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parlamentul, respectiv Camera Deputatilor si Senatul, sunt autoritati publice, fiind reglementate in Titlul III ￢Autoritatile publice￢ din Constitutie.

Conflictul este unul de natura juridica, avand in vedere ca izvorul acestuia il reprezinta inactiunea Parlamentului prin care nu a fost pusa in acord legea organica cu dispozitiile Legii fundamentale.

In ceea ce priveste cererile de retinere, arestare sau perchezitie a senatorilor referitor la majoritatea necesara aprobarii prin hotarare a acestora, sunt aplicabile urmatoarele prevederi:

- Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputatilor si al senatorilor, potrivit carora Camera hotaraste asupra cererii cu votul secret al majoritatii membrilor sai;

- Art. 173 din Regulamentul Senatului, potrivit carora Senatul hotaraste asupra cererii cu votul majoritatii membrilor sai;

- Art. 195 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputatilor, potrivit carora Camera hotaraste asupra cererii cu votul secret al majoritatii membrilor prezenti.

Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 392/2007 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Art. 11 alin. (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr 325 din 15 mai 2007), Curtea Constitutionala a statuat ca, de regula, hotararile Parlamentului se adopta cu majoritate simpla de voturi, daca Legea fundamentala nu prevede altfel. In acelasi sens, mentionam si Decizia Curtii Constitutionale nr. 990/2008 privind constitutionalitatea dispozitiilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr 716 din 25 martie 2008) ￢ referitor la majoritatea necesara adoptarii hotararilor Senatului privind cererile de urmarire penala in cazul senatorilor care sunt sau au fost membri ai Guvernului; prin aceasta decizie, Curtea Constitutionala a constatat neconstitutionalitatea prevederilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului, statuand ca cererile anterior mentionate se aproba printr-o hotarare a Senatului, cu votul majoritatii senatorilor prezenti, intrucat Constitutia nu prevede in aceasta situatie o alta majoritate necesara adoptarii acestui tip de hotarari.

Obligativitatea deciziilor Curtii Constitutionale (exprimate, in cazul de fata, si printr-o jurisprudenta constanta a acesteia) genereaza, in conformitate cu dispozitiile Art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, obligatia de respectare a acestora de catre toate autoritatile publice, pe cale de consecinta, Parlamentul avea obligatia de a modifica Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006, iar Senatul avea obligatia de a modifica si Art. 173 din regulamentul propriu de organizare si functionare.

In consecinta, conflictul ivit este unul de natura constitutionala, purtand asupra competentelor Parlamentului care, in conformitate cu prevederile Art. 61 alin. (1) si ale Art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, in calitate de unica autoritate legiuitoare a tarii, avea obligatia constitutionala de a modifica dispozitiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputatilor si al senatorilor, republicata, in sensul respectarii caracterului obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale. Aceasta omisiune a generat un regim juridic diferit in solutionarea cererilor de incuviintare a retinerilor si arestarii preventive a unui deputat fata de un senator si a condus la un blocaj institutional prin imposibilitatea desfasurarii procedurilor judiciare si a infaptuirii actului de justitie. Astfel, prin raportare la o majoritate ￢ in esenta neconstitutionala - Parlamentul a blocat posibilitatea instantelor de judecata/procurorului de a se pronunta asupra temeiurilor cererii de arestare preventiva/retinerii in conditiile prevazute de lege, prin prisma imperativului asigurarii intereselor urmaririi penale sau a judecatii, si a fost incalcat principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, precum si cel al obligativitatii unui comportament loial al autoritatilor publice fata de Constitutie.

In considerarea argumentelor expuse mai sus, va solicit sa constatati existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte si Parlamentul Romaniei, respectiv Camera Deputatilor si Senatul, pe de alta parte, conflict ivit ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune in acord dispozitiile legale cu Constitutia in ceea ce priveste majoritatea necesara adoptarii hotararilor de incuviintare a cererilor de retinere/arestare a unui deputat/senator, cu consecinta blocarii activitatii puterii judecatoresti.