Manifestarile xenofobe care au ca scop "obtinerea autonomiei unor regiuni pe criterii etnice", reprezinta o amenintare permanenta "asupra climatului de siguranta si bunastarii cetatenilor", potrivit Strategiei Nationale de Ordine Publica 2015 - 2020, suspusa dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

MAI a supus dezbaterii publice proiectul Strategiei Nationale de Ordine si Siguranta publica pentru urmatorii cinci ani, scrie Mediafax.

In documentul postat pe site-ul MAI se arata ca "dinamica fenomenului infractional ramane o amenintare permanenta asupra climatului de siguranta si bunastarii cetatenilor, prin posibile amenintari precum: manifestari de rasism, xenofobie, extremism si alte forme de intoleranta, avand drept scop obtinerea autonomiei unor zone/regiuni pe criterii etnice".

Alte "vulnerabilitati" identificate de specialistii MAI, care ar putea conduce la cresterea infractionalitatii sunt "deteriorarea standardelor de viata", "degradarea mediului familial si a sistemului educational", "manifestarea in cadrul unor segmente a noii generatii a unui accentuat comportament nonconformist, de respingere a standardelor de convietuire sociala" sau schimbarea modurilor de operare a infractorilor, care invata in strainatate metode noi.

In acelasi timp, pericole pentru siguranta pubilca sunt si "aparitia unor crize economice atat la nivel european, cat si la nivel regional, zonal" dar si "degenerarea adunarilor publice, spontane sau organizate, cu caracter revendicativ, de protest sau a altor forme de manifestare ale cetatenilor pe spatiul public, pe fondul nemultumirilor in plan social", potrivit documentului supus dezbaterii publice de MAI.

MAI: Islamistii ar putea beneficia in Romania de protectia acordata solicitantilor de azil

Persoane cu orientari islamiste ar putea ajunge in Romania, pe rutele folosite de traficantii de migranti, si inclusi in grupurile de imigranti, categorie care beneficiaza de protectia statului, se mai arata in Strategia Nationala de Ordine Publica 2015 - 20120, spusa dezbaterii publice pe site-ul MAI.

Potrivit documentului, "Romania nu este o tara de destinatie pentru fluxurile migratorii, iar datorita sistemului performant de supraveghere a frontierei de stat a fost in mica masura folosita ca tara de tranzit".

Cu toate acestea, din cauza faptului ca Romania este tranzitata de trei rute principale de migratie catre Europa de Vest, respectiv ruta estica, ruta est-mediteraneana si ruta Balcanilor de Vest, fenomenul migratia ilegala se manifesta sub diverse forme, cele mai folosite fiind traversarea ilegala a frontierelor verzi intre punctele de control a trecerii, ascunderea in diverse mijloace de transport si folosirea de catre migranti a unor acte de identitate sau de calatorie falsificate ori a unor acte valide, dar care apartin altor persoane.

Potrivit MAI, unul dintre factorii de risc este reprezentat de faptul ca pe rutele clandestine de trafic cu migranti pot circula "elemente provenind din comunitati cu orientari fundamentalist islamice, insertia acestor persoane in statele de destinatie facandu-se prin includerea lor in grupurile de imigranti - solicitanti de azil, beneficiari ai unor forme de protectie recunoscute in tarile de tranzit si destinatie".

Reprezentantii Ministerului de Interne a aratat ca "amplificarea fenomenului migratiei ilegale poate avea efecte negative asupra populatiei, atat in ceea ce priveste accesul pe piata legala a fortei de munca, cat si din punct de vedere socio-economic".