Romania si Polonia sunt acum in pole-position pentru atragerea investitorilor straini in Europa centrala si de est, pe fondul problemelor din celelalte tari din regiune, spune Mark Taplin, un diplomat american cu mare experienta in aceasta zona. Situatia din Ucraina se indreapta spre transformarea in cel mai extins conflict inghetat din Europa, iar o eventuala furnizare de arme catre Kiev "trebuie facuta la acel moment la care nu va afecta unitatea aliatilor", mai spune intr-un interviu pentru HotNews.ro Taplin, fost adjunct al ambasadorului SUA la Bucuresti intre 2005-2008.
Carte de vizita Mark Taplin
- Mark Taplin a fost Însărcinat cu afaceri şi adjunct al şefului misiunii diplomatice a S.U.A la Bucureşti între 2005 şi 2008. Anterior a fost director pentru Ucraina, Moldova şi Belarus în cadrul biroului pentru Europa şi Eurasia al Departamentului de Stat şi consilier pentru presa şi cultură la Ambasada S.U.A de la Kiev. Mark Taplin şi-a încheiat cariera diplomatică în iulie 2014 din funcţia de Însărcinat cu afaceri al Ambasadei S.U.A din Paris. Mark Taplin este autorul volumului “Open Lands: Travels Through Russia’s Once Forbidden Places”, publicat în limba română sub titlul “Imperiul deschis: călătorii prin locuri cândva interzise”.
HotNews.ro: Aveati informatii in perioada 2005-2008, perioada in care ati fost insarcinat cu afaceri la Ambasada SUA de la Bucuresti, ca Rusia intentiona sa isi schimbe politica din estul Europei?
Mark Taplin: Cred ca miscarile din Ucraina, chiar si cele care au precedat anexarea Crimeei si ocuparea estului tarii, au venit ca o surpriza pentru foarte multa lume din cercurile politice, inclusiv pentru multi rusi. Cred ca deciziile de la Kremlin in contextul Maidanului de la Kiev au fost luate intr-un cerc foarte restrans de oameni, ma refer la cercul intim de putere al presedintelui Vladimir Putin. Cred ca multi profesionisti rusi, diplomati si alti consilieri fie nu au fost consultati, fie au sfatuit ca actiunile sa nu aiba loc. Era destul de evident in urma cu un an, dar acum e si mai evident ca impactul negativ asupra Rusiei e considerabil. Cred ca pasii agresivi ai Rusiei au fost o surpriza generala la acel moment.
HN: Daca acele miscari au venit ca o surpriza, cum caracterizati reactia SUA fata de Rusia in utimul an?
Mark Taplin: Raspund in calitate neoficiala acum, dar si banzandu-ma pe experienta primelor sase luni de criza ucraineana, in care eram in functie la ambasada din Paris. Cred ca singura poveste de succes in aceasta situatie tragica pentru Ucraina, dar si pentru intreaga regiune, este diplomatia occidentala concertata. Nu atat vis-a-vis de Rusia, ci mult mai degraba intre partenerii occidentali. Ma refer la eforturile UE de a continua cu aplicarea sanctiunilor si de sustinere a procesului de la Minsk. Si ma refer si la relatiile dintre SUA si partenerii sai europeni.
Uneori tindem sa trecem cu vederea astfel de discutii diplomatice sau sa fim sceptici apropo de rezultatele acestora, dar cred ca acestea sunt un succes real. Daca nu facem acesti pasi corecti, atunci coordonarea de care vorbeam ar putea fi distrusa. Kremlinul a incercat cu toate ocaziile sa dezbine statele europene, s-a folosit de toate parghiile - de la cele economice la cele energetice. Si a incercat, de asemenea, sa dezbine SUA de partenerii sai din Europa.
Imi amintesc de un interviu pe care l-am acordat, la Paris, unui jurnalist Le Monde, la inceputul crizei. Era convins ca nu va fi posibila mentinerea unui regim comun de sanctiuni, iar eu ii spuneam ca era prea devreme sa tragem concluzii. Sugeram sa asteptam macar trei luni sa vedem. Nu ne-am revazut 90 de zile mai tarziu, dar cred ca a fost surprins de cat de bine s-au asezat toate eforturile noastre (ale occidentalilor, n.r.). Ramane o provocare, de ambele parti ale Atlanticului trebuie sa continuam pe acest curs, dar cred ca am reusit sa transmitem un semnal puternic Kremlinului. Cred si ca Vladimir Putin a fost surprins de cat de bine am actionat impreuna.
HN: Este insa acel semnal destul de puternic? Eforturile diplomatice ne-au adus la acordul Minsk I, care a esuat lamentabil. Acum avem un al doilea acord la Minsk, care e incalcat din ce in ce mai des la Donetsk si Mariupol. Unitatea Occidentului e un efort laudabil, dar e ea suficienta in sine?
Mark Taplin: Nu, nu este. Unitatea Occidentului este un element important al abordarii crizei din Ucraina. Este o conditie necesara, dar nu suficienta. Trebuie sa facem tot ce putem, adica mai mult decat am promis pana acum, pentru a sprijini stabilizarea si, ulterior, stabilitatea economica in Ucraina. Ultimul pachet de la FMI de 18 miliarde de dolari e un pas inainte, dar nu cred ca va fi suficient pentru problemele cu care se confrunta tara. A face tot ce putem si a depasi asteptarile Moscovei si alte altor tari in termeni de ce anume suntem pregatiti sa facem pentru a sprijini Ucraina - asta ar fi un semnal si mai important si o alta conditie necesara.
Trebuie sa ramanem concentrati pe Ucraina, nu sa o vedem ca pe un simplu teren pe care se duce conflictul cu Rusia. Ucraina este cea mai mare tara din aceasta regiune si joaca un rol cheie pentru viitorul Europei. Deci, indiferent de cate miliarde de dolari investim in Ucraina, trebuie sa realizam ca este o investitie care merita facuta. Apoi, NATO a inceput sa faca si ea pasi inainte. Ma refer la exercitiile militare vizibile si la masurile de extindere a capacitatilor. In aceasta parte a Europei, prevederile tratatului NATO, inclusiv Articolul 5, trebuie sa fie evidente tuturor, iar la Kremlin nu trebuie sa existe nicio indoiala fata de angajamentul Aliantei de a-si apara statele din estul Europei.
Nu ma refer aici la exercitii facute de ochii lumii, asa cum sunt incursiunile Rusiei in spatiul aerian european, de exemplu. NATO trebuie sa fie pregatita si sa arate ca e pregatita sa faca fata unui set divers de scenarii si amenintari, oricat de mult as crede eu ca scenariul unei agresiuni directe rusesti la adresa unui stat NATO este extrem de improbabil. Cred ca suntem aici pe drumul cel bun, poate va fi nevoie sa facem mai mult, poate vor fi nevoie de mai multe baze militare stabile in aceasta zona a Europei. Si cred ca trebuie sa aratam Rusiei ca politica sa nu a adus mai multa securitate, ci dimpotriva.
HN: Ar trebui Occidentul sa trimita arme defensive Kievului? Si cum ar fi afectata acea unitate a Vestului, de care vorbeati, intr-un asemenea scenariu?
Mark Taplin: Opinia mea e ca nu sunt nici pentru, dar nici impotriva. Ideea de a furniza arme defensive Ucrainei, asa cum a formulat gen. Breedlove, este o optiune pe care trebuie sa o avem la indemana. Importanta acesteia, printre celelalte masuri de care am vorbit, e probabil putin exagerata in dezbaterea publica. Furnizarea de arme, daca ea va fi decisa, trebuie facuta la momentul potrivit, la acel moment la care nu va afecta unitatea aliatilor. Presedintele Obama a avut dreptate sa amane decizia, daca a luat in calcul acest aspect de posibila divizare a Vestului. E important ca, la momentul in care SUA ar decide sa trimita arme, decizia sa fie luata ca parte a unui pachet complet de masuri, nu ca urmare a unei dezbatei politice indelungate. O astfel de dezbatere nu face altceva decat sa ii dea o importanta mai mare decat are.
HN: Fostul sef al SRI, George Maior, a declarat recent ca Romania a avertizat de multa vreme despre spionajul rus care incearca sa influenteze pozitii politice in Europa. Aveati informatii despre aceste actiuni?
Mark Taplin: Cred ca am inteles dintotdeauna, in termeni generali, ca Rusia a fost pregatita sa isi foloseasca parghiile economice, cele de business si cele energetice pentru a influenta elite din afaceri sau elite guvernamentale din diverse state ale Europei. Faptul ca Romania e mai putin dependenta de energia rusa i-a permis Romaniei sa aiba mai mult spatiu de manevra. Pentru state cu un grad mai mare de dependenta, calculul, probabil, e mai complicat.
HN: Cum explicati retorica Rusiei fata de scutul antiracheta?
Mark Taplin: Este iresponsabil sa vorbesti, astazi, in astfel de termeni despre relatiile bilaterale dintre doua state. Cred ca reactia guvernului Romaniei si a guvernului Danemarcei este foarte potrivita. Am sperat ca, in 2015, asa ceva nu se poate intampla. E o reflexie a nesigurantei rusesti, iar nesiguranta nu e o veste buna, ci un motiv de ingrijorare. Nesiguranta poate duce la decizii proaste. Iar cu cat deciziile sunt luate intr-un cerc mai restrans de oameni, fara niciun fel de feedback, cu atat e riscul mai mare ca ele sa nu fie gandite pana la capat. Aceasta retorica este un nou motiv pentru care atitudinea noastra fata de Rusia trebuie sa fie extrem de ferma.
Sa ai un ambasador in Danemarca, a carui raspundere e sa imbunatateasca relatiile bilaterale, si sa faci amenintari cu arme nucleare nu e tocmai un exemplu de diplomatie buna.
HN: Impartasiti grijile legate de securitatea din zona gurilor Dunarii?
Mark Taplin: Cine spune ca stie ce va face Rusia pe viitor, cred ca se inseala. Totusi, cel mai plauzibil scenariu e acela ca estul Ucrainei sa se transforme in cel mai extins conflict inghetat din Europa. Sunt anumite modele care pot fi recunoscute in evolutiile din Ucraina, daca le comparam cu actiunile Moscovei din Transnistria, Osetia sau Abhazia. Prezenta directa sau prin interpusi e menita sa detabilizeze diferite guverne care, la un moment dat, dau semne de orientare catre Vest.
Pe fond nu cred ca ne confruntam cu ceva necunoscut, dar exista un element de impredictibilitate. Si exista speranta, nu stiu daca acesta este termenul potrivit, ca evolutiile din Ucraina sa fie directionate catre un stadiu ce poate fi administrat. Sigur, pentru Ucraina implicatiile sunt extrem de serioase si ar insemna inca un conflict inghetat la perimetrul estic al UE si NATO. Nu e un rezultat bun, dar nici nu e cel mai rau posibil.
HN: Ce inseamna stadiu „administrabil”? Poate fi manageriat eventual din perspectiva faptului ca nu mai mor oameni in lupte directe, dar dincolo de asta? Pe exemplul Transnistriei, formatul 5+2 este nefunctional. Ce se intampla mai departe?
Mark Taplin: Managementul unui conflict este o solutie imperfecta, care nu este atractiva decat prin comparatie cu alte scenarii mult mai proaste. Recomandarea mea nu este aceea de a avea un conflict inghetat. Dar dintre optiunile de evolutie a conflictului din estul Ucrainei, in acest moment, aceasta mi se pare cea mai probabila. Mult mai bine ar fi ca Moscova sa se retraga si sa contribuie la detensionarea conflictului. Prin acordul de la Minsk, Rusia si-a si asumat asta, dar trebuie sa fim mai degraba realisti decat optimisti.
HN: Este Occidentul, cu precadere sunt SUA pregatite sa combata si propaganda ruseasca, ce face parte din noua tactica de razboi hibrid practicata de Kremlin?
Mark Taplin: La un an de la declansarea crizei, cu tot cu propaganda Rusiei, cineva care priveste din afara isi poate da seama ca actiunile Kremlinului nu au adus nimic bun pentru propria tara. Ar trebui sa comunicam mai bine cu publicul din Rusia?
HN: Si cu cel din Europa de Est.
Mark Taplin: Ar trebui sa comunicam mai bine si intre noi? Probabil ca da. Probabil ca ar trebui sa investim mai mult in directia aceasta. Dar chiar si asa, nu cred ca aventura ucraineana e una de succes pentru prietenii nostri rusi. Rubla a pierdut jumatate din valoare, rezervele mari de valuta sunt folosite pentru a stabiliza economia, dar si afacerile prietenilor presedintelui Putin, iar perspectivele pentru anul acesta nu arata bine in termeni de scadere a PIB-ului.
HN: Credeti ca investitori americani precum Chevron s-a retras in Romania sau din regiune strict din cauze economice sau contribuie intregul context regional?
Mark Taplin: Nu cunosc destule detalii despre Chevron, sunt interesat sa aflu si eu mai multe, deci nu pot sa comentez. Ce pot spune insa e ca am vorbit cu mai multi investitori din Romania si cu unii care iau in considerare sa isi sporeasca investitiile de aici. Stabilitatea geopolitica nu este un factor de importanta majora acum.
Lucrurile sunt simple: nimeni nu va investi acum in Rusia. Ucraina, din pacate, e intr-o stare nu tocmai buna pentru investitii. Imaginea guvernului din Ungaria transmite niste semnale de precautie catre investitori. Bulgaria continua sa aiba mari probleme, Grecia e si ea problematica. Asa ca toate drumurile duc catre Polonia si Romania. Sunt cele doua tari care au greutatea necesara, piata de desfacere si potentialul real. Romania e, probabil, mai bine plasata in acest binom, din cauza faptului ca unele posibilitati de dezvoltare nu au fost epuizate inca, prin comparatie cu Polonia.
Investitorii cu care am vorbit sunt de parere ca acum este o perioada buna pentru Romania. Probabil nu va dura la infinit, dar acum vremurile sunt favorabile.
1
7
