Klaus Iohannis la Chisinau: Unirea de la 1918 a fost cel mai frumos si mai profund proiect de tara din istoria noastra moderna

de CP     HotNews.ro
Miercuri, 25 februarie 2015, 15:55 Actualitate | Esenţial

Studenti pro-unire la Chisinau
Foto: Hotnews
"Obiectivele majore au nevoie de date simbolice. În 2018, România va marca un moment deosebit, aniversarea Marii Uniri. Cred cu tărie că Unirea de la 1918 a fost cel mai frumos și mai profund proiect de țară din istoria noastră modernă", a spus miercuri presedintele Klaus Iohannis intr-un discurs sustinut la Chisinau, la Universitatea de Stat din Moldova.

Iohannis nu a facut insa nici o afirmatie directa despre o posibila unire a Moldovei cu Romania, asa cum se pronuntase Traian Basescu spre finalul mandatului sau de presedinte. Iohannis a reluat insa ideea intalnirii Republicii Moldova cu Romania in Uniunea Europeana.

Iohannis si-a incheiat in mijlocul studentilor vizita din Moldova, dupa ce miercuri dimineata s-a intilnit cu presedintele Parlamentului si cu liderii celor trei partide declarat pro-europene, PLDM, PD si PL. Imediat dupa ce si-a terminat discursul, un grup de studenti basarabeni inarmat cu steaguri si pancarte a scandat sloganuri pro-unire.




Discursul complet al lui Klaus Iohannis:


Domnule rector,
Doamnă prorector,
Onorați profesori,
Dragi studenți,
În primul rând, dați-mi voie să vă mulțumesc pentru primirea deosebit de călduroasă. Sunt impresionat. Am dorit să vă văd, dar căldura cu care m-ați primit a fost în sens pozitiv neașteptat de multă. Îmi face o deosebită plăcere să mă adresez dumneavoastră. Față de vizita precedentă făcută la Chișinău, acum mă aflu aici în calitate de Președinte al României, motiv pentru care emoțiile mele sunt și mai puternice. Prezența mea în fața dumneavoastră este nu doar un motiv de bucurie, ci și un prilej de a vorbi despre lucruri față de care simțim la fel: despre valorile noastre comune, despre provocările momentului, dar și despre oportunitățile pe care acest spațiu de pe continentul european și aceste timpuri le oferă.

Vreau să mă refer la două valori fundamentale care guvernează relația dintre noi: solidaritatea și identitatea. Și rezum aceste două noțiuni, interdependente în cazul nostru, prin proiectul european asumat de Republica Moldova în relație cu România. Cooperarea dintre noi dovedește cât de important este să ai un bun avocat în acest parcurs. Moldova are o mare șansă pe care noi n-am avut-o la momentul aderării. Această șansă se numește România, membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, astăzi cel mai redutabil susținător al Republicii Moldova în procesul de integrare.

Se cuvine, înainte de toate, să salut prezența la această întâlnire a numeroși oameni de cultură din Republica Moldova. Sunt dascăl de profesie și știu că rolul unui dascăl nu este doar de a împărtăși cunoștințe. El are o misiune mult mai grea, aceea de a transmite valori și de a construi, astfel, caractere. În plus, rolul dumneavoastră pentru apărarea și păstrarea limbii române este unul fundamental, lucru pentru care vă sunt recunoscător și vă îndemn să mergeți mai departe.

Provin dintr-o generație care a avut nefericirea să cunoască viața sub un regim absurd și criminal, care a încercat să șteargă valorile fundamentale ale comunităților. Pe ambele maluri ale Prutului trăim cu cicatricele acestui trecut. De aceea îmi exprim acum respectul pentru eroii care s-au jertfit pentru propășirea limbii române.

Vă aduc, totodată, salutul cetățenilor români, care, prin deciziile luate în decursul ultimilor ani, au arătat că sprijină cu toată hotărârea parcursul european al Republicii Moldova. Pentru noi, drumul dumneavoastră către Europa unită reprezintă o prioritate națională. Avem, în acest moment, ca proiect politic asumat unanim – Preşedinţie, Guvern, Parlament – ideea de sprijin european pentru Chişinău. Subliniez angajamentul meu ferm în calitate de Președinte al României de a susține aceste demersuri, în baza prerogativelor funcției pe care o dețin.

Distins auditoriu,
Sunt și acum marcat de imaginea statuii lui Ștefan cel Mare din centrul Chișinăului. Cine ajunge aici și nu cunoaște biografia și faptele acestui mare personaj istoric, va încerca să-i înțeleagă imaginea prin simbolurile exterioare - coroană, paloș și cruce. Măreția lui Ștefan cel Mare este însă mai presus de elementele puterii medievale reprezentate de impunătoarea statuie de bronz ridicată în perioada interbelică. Aș spune că aceasta este doar partea cavalerească a figurii sale. Vizitatorul străin ar rata un detaliu fundamental dacă n-ar afla că acest mare ziditor de țară, cum îl numește Nicolae Iorga, este un simbol important al identității noastre comune. Gloria sa rezistă peste secole nu doar prin cei 47 de ani de domnie, ci mai ales pentru că faptele sale au contribuit decisiv la identitatea noastră, la solidaritatea unui neam. Aceasta este marea izbândă a vremii sale și, totodată, o lecție pentru noi, cei din stânga și din dreapta Prutului, în secolul XXI.

Astăzi, comuniunea de limbă, istorie, civilizație și cultură face din relația României cu Republica Moldova un episod unic la nivel european. În diferite etape ale construcției europene, diferite state au acordat altor țări care aspirau la statutul de candidat sau de membru al UE asistență consultativă și tehnică, precum și susținere în procesul de negociere. Cu toate acestea, relația dintre România și Republica Moldova depășește aceste elemente tehnice. Între noi este ceva mai presus de acquis comunitar, capitole de aderare, norme, condiții și proceduri.

Limba noastră comună este mult mai veche decât momentul când vizionarii lideri europeni construiau prima Comunitate a Cărbunelui și Oțelului. Între noi există un amestec de identitate și solidaritate greu de definit, dar ușor de simțit. De la Timișoara la Orhei se aude aceeași limbă, iar trecutul nostru încape deseori între coperțile aceluiași manual de istorie.

Ocazia de astăzi, pentru care le mulțumesc gazdelor noastre, de a mă întâlni cu tinerii din capitala Republicii Moldova, îmi oferă prilejul să subliniez importanța efortului Chișinăului de a continua parcursul european. Dumneavoastră veți deveni, în următorii ani, vocea locuitorilor Republicii Moldova, fie că vorbim despre politicieni, funcționari ai statului, jurnaliști, cercetători, activiști civici, reprezentanți ai mediului de afaceri. În această calitate, veți avea responsabilitatea decisivă de a conduce Republica Moldova în marea familie europeană. Astfel, elitele moldovenești au marea șansă de a contribui la așezarea Republicii Moldova acolo unde îi este locul, în Uniunea Europeană, alături de România.

Dar construcția unui viitor durabil nu poate fi însușită doar de către cetățenii Republicii Moldova, ci trebuie asumată cu hotărâre de Guvernul de la Chișinău, oricare ar fi acesta. Una dintre marile provocări ale anilor următori este să duceți la îndeplinire reformele democratice începute în țara dumneavoastră. Nu există altă cale spre prosperitate și securitate decât a continua acest efort susținut. Din nou, solidaritatea românească se va manifesta prin împărtășirea experienței pe care România a dobândit-o.

În ultimii ani, ați făcut eforturi importante pentru apropierea de Uniunea Europeană. Republica Moldova a reușit să fructifice din plin statutul de membru al Parteneriatului Estic, obținând anularea vizelor pentru cetățenii moldoveni și semnarea, alături de Ucraina și Georgia, a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, inclusiv componenta de liberalizare a schimburilor. Aceștia sunt pași hotărâți în vederea integrării, dar nu și suficienți. De aceea eforturile trebuie să continue.

Trăim vremuri tulburi, chiar la granițele noastre, o perspectivă care complică și mai mult strădaniile Republicii Moldova. Cred că, în actualul context regional marcat de instabilitate, este de datoria României să contribuie la garantarea perspectivei europene a Republicii Moldova. Pentru noi, sprijinul acordat Republicii Moldova nu se rezumă doar la cel instituţional. Este vorba despre o adâncire a cooperării pe toate planurile, a relațiilor economice, a dialogului cultural şi politic nu doar la nivel de stat, ci și între comunităţile locale. De asemenea, trebuie să sprijinim proiectele care conduc la creşterea independenţei energetice a Republicii Moldova, pentru ca acest stat să devină independent până la capăt.

Subliniez aici, în fața dumneavoastră, convingerea că eforturile de integrare a Republicii Moldova sunt strâns legate de consolidarea statalității. Această relație puțini o întrevăd, deși istoria de peste șase decenii a Uniunii o confirmă aproape fără excepție. Această constatare nu vine doar din trecut, ci și din realitățile curente, unele foarte dureroase, de la granița UE. Nu poţi construi nimic durabil fără stabilitate politică, fără consens și, mai ales fără, un proiect major asumat de factorii decizionali ai statului. Instituțiile funcționează și produc rezultate concrete și constante în timp doar dacă există calm, perseverență și răbdare, dacă există un parcurs predictibil și suficientă voință pentru a reuși. Sunt sigur că istoria acestei țări va fi scrisă cu multă trudă în anii următori, dar destinul unui stat este dat tocmai de curajul cetățenilor de a asuma obiective importante.

Evident, totul va lua timp, nimic nu se construiește peste noapte, dar fiți convinși că lucrurile făcute cu rânduială sunt mai eficiente și mai durabile. România a semnat Acordul de asociere cu Uniunea Europeană în 1993 și a devenit membru cu drepturi depline în 2007. 14 ani reprezintă un drum lung, dar experiența ne-a dovedit că așteptarea a însemnat, înainte de toate, depășirea propriilor bariere: din administrație, din justiție, din raporturile statului cu cetățenii. În final, aderarea la spațiul european comun înseamnă asumarea în practică a unor valori și principii care fac viața comunității mai bună.

România îşi doreşte ca cetăţenii Republicii Moldova să se bucure cât mai curând de beneficiile pe care le poate aduce Europa pentru fiecare dintre ei. Mă refer aici la ajutorul economic pentru stabilizare, la programele de asistență și la liniile de finanțare. Relația noastră de cultură și limbă este esențială pentru că poartă cu ea valoarea de care am vorbit mai sus, solidaritatea necondiționată pe care România dorește să o confirme zi de zi. Tot acest proces dificil este o probă și pentru noi, pentru România, și anume cum vom reuși să furnizăm Republicii Moldova instrumentele de care dispunem – instituționale, procedurale, experiența birocratică – pentru reușita proiectului european de dincolo de Prut.

În ultimii ani, pe lângă legăturile de limbă şi de spiritualitate, am reușit să trecem la proiecte economice diverse, unele de anvergură. Guvernele noastre au făcut pași importanți în apropierea celor două state în domenii concrete, iar în perioada următoare această colaborare va fi și mai intensă. De la educație la infrastructură, ne-am consolidat cooperarea și am arătat cetățenilor noștri, dar și Europei, că solidaritatea înseamnă înainte de toate a pune în valoare identitatea prin proiecte specifice, durabile și, mai ales, foarte pragmatice.

Teritoriul Republicii Moldova a avut o istorie specifică. Aici, la porțile Europei, oamenii și locurile s-au aflat la întretăierea civilizațiilor, în raporturi cu diferite puteri, au suferit de pe urma invaziilor sau ocupațiilor. Legăturile sociale, religioase, politice, culturale, economice au țesut o moștenire bogată pe care aveți datoria să o păstrați și să o valorificați. În timpurile noastre, această istorie merită să fie prezervată. Una dintre obligațiile majorității este de a conserva specificul cultural al minorităților care se află pe teritoriul statului. Experiența ne-a dovedit și nouă, celor de pe celălalt mal al Prutului, că minoritățile reprezintă o importantă dovadă a diversității și toleranței, pe care Europa modernă a căutat să le valorifice în chip aparte.

Una dintre lecțiile drumului nostru către Uniunea Europeană este aceasta: credința în democrație trebuie să fie prima noastră grijă. În acest mod, drepturile și libertățile cetățenilor sunt mereu apărate, statul de drept este consolidat, securitatea asigurată, iar prosperitatea devine posibilă. Din acest punct de vedere, Republica Moldova trebuie să se adapteze la modelul european de societate, în care statul asigură oportunități egale pentru toți cetățenii, în care legea este aceeași pentru toți și libertatea de expresie este, evident, garantată.

Doamnelor și domnilor,
Obiectivele majore au nevoie de date simbolice. În 2018, România va marca un moment deosebit, aniversarea Marii Uniri. Cred cu tărie că Unirea de la 1918 a fost cel mai frumos și mai profund proiect de țară din istoria noastră modernă. Cei care au făcut Unirea nu erau nici mai buni, nici mai harnici decât noi, dar au avut în gând un sentiment care aproape a dispărut din viața noastră publică a ultimilor ani: înaltul simț al datoriei. Dincolo de momentul festiv și de importanța acestei sărbători pentru România, sunt convins că putem găsi împreună, pe lângă motivul de a marca o istorie comună – 100 de ani de la Marea Unire - un obiectiv pe care Republica Moldova să-l îndeplinească în relația sa cu Uniunea Europeană, iar România să sprijine această etapă a calendarului integrării. Am evidenția astfel nu doar valoarea solidarității, ci și natura relației noastre, identitatea de cultură, istorie și limbă.

Câtă dreptate avea Jean Monnet, unul dintre părinții fondatori ai unității europene, când spunea, referindu-se la comunitatea europeană, că „Noi nu coalizăm statele, ci unim oamenii!”. Rostită de un român aici, la porțile Europei, această frază are un înțeles aparte. Întâi de toate pentru că istoria a arătat că Uniunea Europeană este cel mai performant model de cooperare între statele bătrânului continent, care asigură oamenilor valori și beneficii neprețuite: libertatea, bunăstarea, pacea și democrația. În al doilea rând, pentru că modelul de cooperare București-Chișinău este atât de inedit în istoria recentă europeană încât sunt sigur că, mai devreme sau mai târziu, oamenii de pe cele două maluri ale Prutului se vor regăsi nu doar în Uniune, ci și în comuniune, iar experiența lor va deveni parte a patrimoniului european.

Și pentru că vorbesc la Universitate, aș vrea să arăt și o altă probă a declarației lui Monnet. Îmi face o deosebită plăcere să reamintesc faptul că tinerii din Republica Moldova călătoresc în România pentru a studia de multă vreme, chiar înainte de existența unui acord între UE și Republica Moldova. Nu doar trecutul, ci și viitorul nostru sunt comune, iar identitatea noastră nu este dată doar de istorie și de geografie, ci și de spiritualitate, una dintre valorile fundamentale ale construcției europene. Așa cum știți, malurile Prutului au fost despărțite odată de sârmă ghimpată. Dar acest simbol al degradării păcii și libertății nu a fost caracteristic doar pentru România și Moldova, ci pentru jumătate de Europă. Acum, două state europene, unul membru al Uniunii Europene, celălalt aspirant la acest statut, au șansa de a dovedi că solidaritatea nu doar că poate doborî gardul de sârmă ghimpată, ci poate construi un viitor comun.

În final, aș vrea să vă transmit tuturor un mesaj de încurajare și de felicitare. Ați făcut lucruri mari în ultimii ani, ați impresionat Europa prin determinarea dumneavoastră. Sunt optimist că anii care vin vor aduce succese și mai importante. Vreau să vă asigur că România va sta alături de voi în tot acest efort de europenizare. Sunt convins că într-un orizont de timp rezonabil, Prutul va rămâne doar o graniță geografică, iar Republica Moldova va fi un membru serios și important al Uniunii Europene. În acest fel, poarta Europei se va mai muta cu un pas, așa cum a făcut și în 2013, 2007 sau 2004.

Unul din marile spirite ale culturii noastre, Mihai Eminescu, scria la 1878 despre Basarabia o frază pe care doresc să v-o împărtășesc pentru că ea caracterizează într-un chip cuprinzător toate eforturile pe care le faceți pentru a deveni membri ai Uniunii Europene. Cuvintele lui Eminescu reprezintă o sinteză fericită a valorilor care dau sens și apără relația dintre noi: ”E nobil răsadul din care s-a prășit acest mic popor românesc, şi, deşi planta nu e mare, rodul e frumos şi îmbelşugat.” Vă mulțumesc!​





















Articol sustinut de BRD Groupe Société Générale

Atelier de idei. Cum te ajuta tehnologia sa-ti faci mai mult timp pentru tine si planurile tale

Munca multa, stres, ore peste program, termene limita, sedinte lungi. Uneori, asa arata ziua de lucru a multora dintre noi. Din acest motiv e foarte important sa investesti in lucruri care te pot ajuta sa iti folosesti mai bine timpul petrecut la birou. Sa lucrezi mai bine, mai usor si mai repede poate insemna mai mult timp pentru tine si pentru cei dragi. Iti propunem, asadar, cinci directii care te pot ajuta pe plan profesional si personal.

1573 vizualizari

  • +4 (6 voturi)    
    inca nu-mi vine sa cred (Miercuri, 25 februarie 2015, 16:02)

    vindicomvs [anonim]

    ca asa cretini cum suntem, am votat in numar covarsitor un presedinte ca Iohannis. Parca nu-i real.
  • +1 (1 vot)    
    ... (Miercuri, 25 februarie 2015, 16:07)

    a.nonim [utilizator]

    Si pentru ca e un moment important, Romania va numi un ministru secretar de stat pentru relatia cu Moldova, va crea un departament de integrare economica, va incuraja posturile tv romanesti care vor dori sa emita dincolo de Prut... Sau mai degraba va astepta sa cada para malaiata...
  • +3 (3 voturi)    
    Frumos discurs! (Miercuri, 25 februarie 2015, 16:14)

    don giovanni [utilizator]

    Bravo, KWI !
  • -5 (5 voturi)    
    OK,ok... (Miercuri, 25 februarie 2015, 16:43)

    dan [anonim]

    e frumos, a fost frumos, dar acum ne putem concentra pe probleme mai reale si mai actuale?
    Cum ar fi lipsa scolilor, a spitalelor, a drumurilor, a sistemelor informatice de plata, a faptului ca avem miii de biserici si spitale pline de mizerie si de gandaci?
    Ca avem profesori si doctori prost platiti, si astfel devin corupti cand sunt nevoiti sa primeasca spaga?
    Ca avem in plina constructie (mergeti sa vedeti cum se inalta in fiecare zi) o catedrala complet inutila, care inghite sute de milioane de euro???
    Sa mai continui, domnule Presedinte?
  • +2 (2 voturi)    
    Felicitari DOMNULE PRESEDINTE ! (Miercuri, 25 februarie 2015, 16:47)

    spectator47 [utilizator]

    UN DISCURS ISTORIC - pentru cine are urechi sa auda si sa priceapa a-ti transmis tot ce trebuia pentru ca romanii de ambele maluri ale Prutului sa stie ce au de facut si cum sa ne pregatim pentru 1 - DECEMBRIE - 1918.
    Va doresc multa sanatate, cu stima un roman din dreapta Prutului.


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică