Eduard Hellvig, propus de Klaus Iohannis drept director al SRI, si-a prezentat viziunea asupra politicii internationale intr-un articol publicat pe blogul sau in 8 ianuarie 2015. Hellvig a scris ca "Prioritatea fundamentala a anului 2015 este... ancorarea mai pronuntata si activa a Romaniei in ecuatia securitatii euro-atlantice, pe axa Washington - Berlin - Bucuresti", inlocuind astfel Londra din vestita axa lansata de Traian Basescu cand a castigat presedintia Romaniei in 2004. Hellvig a taxat in acel articol ezitarile Angliei in fata Rusiei, dar si ceea ce el a numit "jocul dublu" al Bulgariei, Italiei si Ciprului. Hellvig a avut cuvinte extrem de dure la adresa Ungariei, pe care a numit-o "cal troian" al Rusiei si a scris despre "ostilitatea nationalista a Budapestei".

Eduard HellvigFoto: Arhiva personala

Alte pozitionari relevante ale lui Eduard Hellvig:

Despre Rusia:

  • Romania, Polonia si statele baltice devin, asadar, oficial, principalele tinte ale neo-imperialismului rus. Ne aflam in fata unei amenintari disproportionate, care ignora cinic orientarea defensiva a NATO, ca alianta menita sa apere pacea
  • Intram in 2015 sub amenintarea directa a unei Rusii mai decise ca niciodata in ultimele decenii sa-si extinda sfera de influenta, indiferent de mijloace

Despre obiectivele strategice ale Romaniei:

  • E cazul ca Romania sa devina pro-activa in consolidarea securitatii europene, inclusiv prin asumarea unei responsabilitati regionale sporite
  • Prioritatea fundamentala a anului 2015 este, in opinia mea, ancorarea mai pronuntata si activa a Romaniei in ecuatia securitatii euro-atlantice, pe axa Washington - Berlin - Bucuresti
  • Se impune intarirea capacitatilor de aparare ale tarii, in primul rand prin modernizarea sistemului militar si a tehnicii de lupta. Iar aceste obiective nu pot fi indeplinite cu un buget alocat Apararii mai mic de 2%
  • Institutiile responsabile de siguranta nationala trebuie sa cunoasca un proces rapid de consolidare, la fel si instrumentele statului de drept cu rol in asanarea unei societati inca subminate de coruptie
  • Aderarea la Spatiul Schengen trebuie sa devina prioritara
  • Romaniei ii revine un rol major in sustinerea reformelor din Republica Moldova si Ucraina, pentru o mai stransa apropiere a lor de UE
  • Romaniei, prinsa in clestele acestei antante otravite ruso-maghiare, ii revine rolul principal in apararea valorilor democratice si al intereselor aliate in regiune
  • Romania trebuie sa joace un rol semnificativ sporit in contracararea amenintarii islamist-teroriste

Despre Ungaria:

  • In fata amenintarii Rusiei... UE nu-si mai poate permite dezertari a la Budapesta
  • Romania si UE se confrunta cu un caz fara precedent, al renegarii ostentative a valorilor liberal-democratice de catre regimul Orban.
  • Ungaria tinde sa devina un pericol pentru arhitectura europeana, un cal troian aflat tot mai mult sub influenta Moscovei.
  • Parteneriatul ruso-maghiar pune in pericol nu doar parteneriatul strategic romano-maghiar, tot mai gol de continut din cauza ostilitatii nationaliste a Budapestei, ci si interesele NATO si UE in zona.
  • Romaniei, prinsa in clestele acestei antante otravite ruso-maghiare, ii revine rolul principal in apararea valorilor democratice si al intereselor aliate in regiune.

Despre UE:

  • Cata vreme se afla in afara spatiului de libera circulatie, Romania nu este, inca, de facto, in UE
  • Cautand un raspuns la intrebarea ¬pana unde e capabila Rusia sa mearga?¬, e clar ca se impune o mobilizare europeana pentru salvarea pacii pe continent
  • E evident ca UE nu-si mai poate permite ezitari si dezbinari precum cele din prima parte a anului 2014, in fata agresiunii ruse in Ucraina. Jocul pe mai multe voci e o vulnerabilitate la fel de mare pentru Europa ca si lipsa in fapt, inca, a surselor alternative de aprovizionare energetica, in ciuda abordarii tot mai intense a temei
  • Presedintia letona a UE, in prima jumatate a acestui an, si prezenta ex-premierului polonez, Donald Tusk, in fruntea Consiliului European, sunt factori favorabili concentrarii UE asupra pericolului ce o paste in Est.

Articolul integral al lui Eduard Hellvig:

In 2014, lumea a plonjat intr-o dezordine alarmanta. Exista riscul ca instabilitatea sa se adanceasca in noul an, cu efecte ingrijoratoare pentru Romania ¬ unul din pilonii noului limes european. 2015 incepe sub imperativul definirii raspunsului la noua doctrina militara rusa, care are in vizor estul Europei. E cazul ca Romania sa devina pro-activa in consolidarea securitatii europene, inclusiv prin asumarea unei responsabilitati regionale sporite.

Axa Washington - Berlin - Bucuresti

Prioritatea fundamentala a anului 2015 este, in opinia mea, ancorarea mai pronuntata si activa a Romaniei in ecuatia securitatii euro-atlantice, pe axa Washington - Berlin - Bucuresti. Suntem in fata unei sanse si a unei responsabilitati istorice. De aceea, cred ca este foarte important modul in care clasa politica si institutiile statului roman vor reactiona in noul context geopolitic, dar si in cel intern, definit de alegerile prezidentiale.

E nevoie, in primul rand, de viziunea strategica si vointa politica necesare definirii unei strategii de tara care sa faca din Romania un pivot al promovarii valorilor democratice occidentale in Europa de Est si Sud-Est, precum si un factor activ in apararea securitatii, atat pe coordonata estica - in fata amenintarii fatise a Rusiei, cat si pe cea sud-estica - in fata marsului jihadist.

In acest context, se impune intarirea capacitatilor de aparare ale tarii, in primul rand prin modernizarea sistemului militar si a tehnicii de lupta. Iar aceste obiective nu pot fi indeplinite cu un buget alocat Apararii mai mic de 2%. Consider ca institutiile responsabile de siguranta nationala trebuie sa cunoasca un proces rapid de consolidare, la fel si instrumentele statului de drept cu rol in asanarea unei societati inca subminate de coruptie. Progresele inregistrate in ultimii ani, mai ales in 2014, au contribuit la salvarea Romaniei din fata unui scenariu de tip ucrainean.

Romania - vector regional de integrare europeana

Ca o componenta esentiala a unei necesare strategii de tara limpede conturata si coerenta, sunt convins ca aderarea la Spatiul Schengen trebuie sa devina prioritara in relatia cu celelalte membre ale Uniunii Europene, mai ales ca Romania indeplineste toate criteriile necesare aderarii. Cata vreme se afla in afara spatiului de libera circulatie, Romania nu este, inca, de facto, in UE. De aceea, sunt de parere ca se impune o relansare imediata a demersurilor bilateral-diplomatice si institutionale de obtinere a calitatii de stat membru al Spatiului Schengen.

Totodata, Romaniei ii revine un rol major in sustinerea reformelor din Republica Moldova si Ucraina, pentru o mai stransa apropiere a lor de UE. In opinia mea, este cazul sa ne asumam responsabilitatea unei mai puternice implicari in cooperarea cu statele ex-sovietice din cadrul Parteneriatului Estic, precum si in procesul de aderare al statelor din Balcanii de Vest. Consider ca Romania are datoria sa devina un vector regional de integrare europeana, prin coordonarea eforturilor de integrare europeana ale acestor tari si prin acordarea de asistenta directa. Avem experienta necesara, ca stat fost candidat si ca membru, pentru a demara un proces de transfer de expertiza, pe dimensiunea cu relevanta directa pentru relatia cu UE. Romania are oportunitatea si raspunderea de a fi pro-activa pentru aprofundarea proiectului european in aceasta parte de lume, avand in vedere mai ales impactul acestui proces de consolidare democratica si dezvoltare economica asupra stabilitatii regionale.

Nu in ultimul rand, in plan intern, investitiile straine trebuie sa devina o realitate ¬ si pentru aceasta e nevoie de un cadru institutional eficient si necorupt, precum si de un plan legislativ suplu si predictibil. Schimbarea la varful statului roman este un imbold pentru optimism nu doar in societatea romaneasca, dar si in randul eventualilor investitori. Nu ne mai putem permite sa risipim potentialul Romaniei pe numeroase paliere, inclusiv uman, natural si economic.

In bataia doctrinei Putin

2014 a fost un an sub semnul Rusiei, pentru Europa, unde s-a reaprins valvataia razboiului, si pentru Romania, ca stat aliat din imediata vecinatate a focarului conflictual. Incercarile de imixtiune ale Kremlinului in orientarea geostrategica a Ucrainei, anexarea ilegala a Crimeii, conflictul provocat in Donbass si intruziunile in spatiul aerian al statelor NATO au fost expresii concrete ale noii doctrine militare a Rusiei, prezentata de presedintele Putin la final de an. Desi admite ca probabilitatea unui razboi de anvergura impotriva Rusiei a scazut, doctrina, in premiera pentru Rusia post-sovietica, este ofensiva, prin amenintarile grave proferate la adresa ordinii internationale.

Alianta Nord-Atlantica e definita explicit ca principala amenintare pentru Rusia. Este prevazuta posibilitatea recurgerii la arsenalul nuclear, nu doar in caz de atac nuclear, ci si conventional. De asemenea, sunt afirmate interesele rusesti in Arctica, in perspectiva accesului la resursele naturale ale regiunii, odata cu incalzirea globala. Este vizata, in special, Europa de Est, unde posibilitatea extinderii NATO, instalarea scutului anti-racheta si desfasurarea unor forte de descurajare sunt considerate ca fiind actiuni ostile Rusiei.

Romania, Polonia si statele baltice devin, asadar, oficial, principalele tinte ale neo-imperialismului rus. Ne aflam in fata unei amenintari disproportionate, care ignora cinic orientarea defensiva a NATO, ca alianta menita sa apere pacea. Nu intamplator, e prezentat deformat rolul real al scutul antiracheta, care e destinat strict riscurilor din partea unor puteri militare mult sub potentialul Rusiei. Se exagereaza, totodata, prezenta, deocamdata simbolica, a fortelor NATO la frontiera rasariteana a aliantei.

Intram in 2015, asadar, sub amenintarea directa a unei Rusii mai decise ca niciodata in ultimele decenii sa-si extinda sfera de influenta, indiferent de mijloace, dupa cum a demonstrat din plin in cazul crizei ucrainene.

Strategia europeana de aparare

Cautand un raspuns la intrebarea "pana unde e capabila Rusia sa mearga?", e clar ca se impune o mobilizare europeana pentru salvarea pacii pe continent. Suntem, din pacate, in situatia nefericita in care trebuie sa ne amintim perenitatea unui adevar latin: -"si vis pacem, para bellum" ("Daca vrei pace, pregateste-te pentru razboi").

E evident ca UE nu-si mai poate permite ezitari si dezbinari precum cele din prima parte a anului 2014, in fata agresiunii ruse in Ucraina. Jocul pe mai multe voci e o vulnerabilitate la fel de mare pentru Europa ca si lipsa in fapt, inca, a surselor alternative de aprovizionare energetica, in ciuda abordarii tot mai intense a temei. Lumea occidentala este obligata, de provocarile expansionismului rus, respectiv islamist, la intarirea randurilor si formularea unui raspuns coerent, ferm si eficace. In fata amenintarii Rusiei si a posibilitatii generalizarii haosului exploziv din Orientul Mijlociu, UE nu-si mai poate permite nazuri de tip britanic ori grec, nici dezertari a la Budapesta sau joc dublu ca la Sofia, Roma ori Nicosia.

Romania si UE se confrunta cu un caz fara precedent, al renegarii ostentative a valorilor liberal-democratice de catre regimul Orban. Ungaria tinde sa devina un pericol pentru arhitectura europeana, un cal troian aflat tot mai mult sub influenta Moscovei. Parteneriatul ruso-maghiar pune in pericol nu doar parteneriatul strategic romano-maghiar, tot mai gol de continut din cauza ostilitatii nationaliste a Budapestei, ci si interesele NATO si UE in zona. De aceea, consider ca Romaniei, prinsa in clestele acestei antante otravite ruso-maghiare, ii revine rolul principal in apararea valorilor democratice si al intereselor aliate in regiune.

La randul sau, noua ierarhie europeana trebuie sa se mobilizeze urgent si cred ca presedintele Iohannis isi va asuma, de la primul summit european, rolul ce-i revine in acest sens. Presedintia letona a UE, in prima jumatate a acestui an, si prezenta ex-premierului polonez, Donald Tusk, in fruntea Consiliului European, sunt factori favorabili concentrarii UE asupra pericolului ce o paste in Est.

Data fiind pozitia geostrategica a tarii noastre si traditia cooperarii in Orientul Mijlociu, tara noastra trebuie sa joace un rol semnificativ sporit in contracararea amenintarii islamist-teroriste. Romania este chemata sa contribuie cu expertiza si specialistii sai, recunoscuti in domeniu, la contracararea amenintarilor teroriste, ce tintesc securitatea cetatenilor europeni chiar la ei acasa, asa cum e cazul masacrului barbar comis ieri la Paris. Dupa 11 septembrie 2001, Romania s-a angajat intr-o cooperare sustinuta cu partenerii occidentali in lupta de combatere a terorismului si sunt convins ca acest parteneriat va fi aprofundat pentru stoparea amenintarilor grave, de tipul "Noului Jihad", in care cetateni ai unor state europene, fanatizati religios, instruiti pe fronturile afgan, irakian si sirian, revin in Europa ca potentiali agresori.

Marsul jihadist, care a generalizat instabilitatea pe o arie extinsa, obliga la actiune concertata intre Occident si tarile musulmane pentru distrugerea organizatiei Statul Islamic. Cred ca dimensiunea militara trebuie dublata de o abila gestionare a antagonismelor religioase din regiune, precum si de o mai eficienta implicare in reconstructia si consolidarea statala, avand in vedere precedentele esecuri partiale in aceasta privinta in Afganistan si Irak.

***

Sunt cateva ganduri la inceput de an, mai degraba optimiste, in pofida provocarilor. Si acest optimism se datoreaza, in primul rand, faptului ca, in 2014, romanii s-au aratat decisi sa-si apere democratia si orientarea pro-occidentala. Depinde tot de noi ca 2015 sa fie anul in care sa incepem sa ne dobandim bunastarea si sa ne consolidam siguranta nationala.

Si, daca anul Centenarului izbucnirii primului razboi mondial a marcat intoarcerea conflictului armat pe batranul continent, sa speram ca, in 2015, ratiunea va invinge tendinta de escaladare a suspiciunii si tensiunilor. Astfel incat, aniversarea, in mai, a 70 de ani de la terminarea celei de-a doua conflagratii mondiale sa gaseasca eliberata de perspectiva intoarcerii la echilibrul terorii aceasta lume, care va fi ¬ dupa cum prevede ¬The Economist¬ ¬ neobisnuit de greu de guvernat in noul an. De aceea, trebuie sa fim pregatiti pentru a face fata tuturor provocarilor.