In urma cu trei ani, relatia dintre Romania si Ucraina era una aproape rece. Chestiunea minoritatii romanesti, procesul de la Haga castigat de Romania, canalul Bastroe si problema Krivoi Rog erau obstacole majore in calea unei bune relatii de vecinatate, chiar daca revolutiile portocalii din 2004 de la Kiev si Bucuresti nascusera speranta ca relatiile vor fi fructuoase. insa odata cu anexarea Crimeei de catre Rusia si izbucnirea conflictului din estul tarii, Romania s-a afirmat ca unul dintre sustinatorii ferventi ai suveranitatii si integritatii teritoriale a Ucrainei.
Mai mult, Romania a facut pasi importanti - atat simbolici, cat si practici - pentru sprijinirea Ucrainei.
Asa s-a ajuns ca imaginea Romaniei in ochii oamenilor politici de la Kiev sa se imbunatateasca enorm, la fel ca si perceptia publica in Ucraina asupra tarii noastre.
Asa se explica si declaratiile de joi si vineri ale presedintelui ucrainean Petro Porosenko si presedintelui roman, Klaus Iohannis, dupa intalnirea bilaterala. Porosenko a spus ca "ii multumesc presedintelui Romaniei pentru pozitia ferma de sustinere a Ucrainei", in timp ce Iohannis a anuntat ca "Romania intelege pericolul sporit al conflictului armat din vecinatatea noastra si se implica in solutionarea lui".
Care sunt cei mai semnificativi pasi facuti de Romania in sprijinul Ucrainei:
- S-a pozitionat mereu de partea Ucrainei si impotriva Rusiei, continuind de fapt o linie ostila Moscovei inceputa din prima zi a mandatului lui Traian Basescu: A condamnat fara echivoc anexarea Crimeei de catre Rusia, precum si sprijinul dat de Moscova separatistilor pro-rusi care lupta in Estul Ucrainei. Lucru important: schimbarea de presedinte sau de guverne nu a dus la schimbari esentiale ale politicii precaute fata de Rusia (in ciuda unor tentative timide al Guvernului Ponta 1 de a incerca un dezghet in relatia cu Moscova)
- A fost prima tara din UE care a ratificat Acordul de Asociere Uniunea Europeana - Ucraina (iulie 2014)
- A fost unul dintre statele UE care au pledat constant pentru sanctiuni mai dure la adresa Rusiei
- A pledat mereu cauza Ucrainei in toate formatele de discutii din UE, NATO, SUA si bilaterale, folosind expertiza despre Rusia acumulata in zeci de ani
- Si-a asumat apararea cibernetica a Ucrainei, ca leading-state intr-o initiativa a NATO. Este un pas enorm, prizat foarte bine la Kiev
- Si-a folosit cunostintele de intelligence pentru evaluarea situatiei din teren
- Si-a aratat disponibilitatea de a primi eventuali refugiati din Ucraina (nu a fost cazul)
- A cerut constant in interiorul NATO echilibrarea raportului de forte la Marea Neagra, unde Rusia a devenit - prin anexarea Crimeei - cel mai puternic jucator
- A semnat acordul de mic trafic la frontiera in octombrie 2014, si l-a si ratificat in Parlament (Parlamentul ucrainean inca nu l-a votat)
- Si-a exprimat disponibilitate sa asiste Ucraina in procesul de reformare ceruta de asocierea cu UE
- Ofera asistenta financiara Ucrainei din bugetul de stat pe 2015: (20.000 de euro pentru Vizita de studiu in Romania privind supravegherea granitelor si coordonarea patrularii la granita dintre Ucraina si Belarus, 40.000 euro la Consiliul Europei, contributie acordata pentru planurile de masuri de asistenta pentru dezvoltare planificate de aceasta organizatie pentru R. Moldova si Ucraina, 50.000 euro pentru a oferi expertiza romaneasca in tranzitia la democratie si educatie pentru Republica Moldova si Ucraina)
21
14
