Comisiile pentru libertati civile, afaceri externe si drepturile omului ale Parlamentului European vor reincepe ancheta privind presupusele transporturi si detentii ilegale de prizonieri desfasurate de CIA in statele membre UE, ca urmare a noilor dezvaluiri ale Senatului SUA privind utilizarea torturii de catre CIA, se arata intr-o rezolutie adoptata miercuri de plenul forului european.

Potrivit unui comunicat al Parlamentului European, deputatii cer din nou statelor UE sa investigheze aceste acuzatii si sa ii urmareasca penal pe cei vinovati.

Raportul Senatului SUA publicat in decembrie "dezvaluie fapte noi care confirma acuzatiile conform carora mai multe state membre ale UE, autoritatile acestora si functionari si agenti ai serviciilor lor de securitate si de informatii au fost complici la programul CIA de detentie secreta si de predari extraordinare, uneori prin mijloace corupte bazate pe sume substantiale de bani oferite de CIA in schimbul cooperarii lor", sustin eurodeputatii.

Ca urmare a a ceea ce PE numeste "noi probe", Parlamentul "ii incredinteaza Comisiei pentru libertati civile, justitie si afaceri interne, cu asocierea Comisiei pentru afaceri externe si, in special, a Subcomisiei pentru drepturile omului, sarcina de a continua ancheta sa privind "presupusa folosire a unor tari europene de catre CIA pentru transportarea si detinerea ilegala de prizonieri￢ si de a informa plenul cu privire la aceasta chestiune, in termen de un an".

Aceasta ancheta va presupune, de exemplu, trimiterea unei misiuni parlamentare de strangere de informatii in statele membre unde exista acuzatii ca au fost centre secrete CIA de detentie si culegerea tuturor informatiilor si probelor relevante privind posibile dari de mite sau alte fapte de coruptie in legatura cu programul CIA, mentioneaza sursa citata.

"Climatul de impunitate de care beneficiaza programul CIA a permis continuarea incalcarilor drepturilor fundamentale, dupa cum au dovedit programele de spionaj in masa intreprinse de Agentia Nationala de Securitate a Statelor Unite si serviciile secrete din diverse state membre", spun deputatii, subliniind ca "nu poate exista impunitate" pentru aceste fapte.

Parlamentul "invita SUA sa ancheteze si sa urmareasca penal multiplele incalcari ale drepturilor omului din cadrul programului CIA de predare si de detentie secreta si sa coopereze in ceea ce priveste toate cererile din partea statelor membre ale UE referitoare la informare, extradare sau caile de atac eficiente pentru victimele programului CIA".

Potrivit comunicatului PE, eurodeputatii "isi exprima preocuparea privind obstacolele intampinate de anchetele parlamentare si judiciare nationale referitoare la implicarea anumitor state membre in programul CIA, abuzul privind secretul de stat si clasificarea nejustificata a documentelor care au condus la incetarea urmaririi penale".

Ei "reitereaza solicitarile adresate statelor membre de a investiga acuzatiile potrivit carora, pe teritoriul lor, au existat inchisori secrete in care erau detinute persoane in cadrul programului CIA, precum si sa ii urmareasca penal pe cei implicati in aceste operatiuni".

De asemenea, Parlamentul European isi exprima "consternarea cu privire la practicile de interogare" ale operatiunilor anti-teroriste ale CIA.

Deputatii subliniaza "concluzia fundamentala" a raportului Senatului american conform careia "metodele violente aplicate de CIA nu au condus la obtinerea unor informatii care sa impiedice alte atacuri teroriste".

Acuzatiile privind utilizarea de catre CIA a statelor membre UE pentru transportarea si detentia ilegala a prizonierilor au fost anchetate de comisia temporara a Parlamentului European creata in 2006. Deputatii au cerut in mod repetat investigatii aprofundate privind colaborarea statelor membre UE cu programul CIA de detentie secreta si extradare extraordinara (legaturi externe la dreapta catre anterioarele rezolutii ale PE).

Romania ar aparea pe lista inchisorilor secrete ale CIA, in centrul de detentie deschis pe teritoriul Romaniei fiind interogati mai multi prizonieri ai Agentiei Centrale de Informatii suspectati de legaturi cu grupari teroriste, a relatat in decembrie 2014 Washington Post, preluat de Mediafax.

In versiunea publica a raportului Comisiei de Informatii din Senatul SUA privind programul de interogare al CIA sunt secretizate o serie de informatii, inclusiv tarile in care ar fi existat inchisori secrete ale Agentiei Centrale de Informatii, scrie Washington Post, adaugand ca detalii din document permit decodarea acestor centre de detentie.

Potrivit Washington Post, in raport sunt mentionate inchisori din cinci tari: Polonia, Romania, Lituania Afganistan, Thailanda, acestea fiind desemnate prin culori. Astfel, presupusa inchisoare secreta a CIA din Romania figureaza drept "detention site black", pentru Polonia este folosit albastru, pentru Lituania violet, pentru Thailanda verde, iar pentru Afganistan, unde ar fi existat mai multe inchisori, sunt folosite patru culori.

Versiunea publica a raportului care cuprinde doar 528 de pagini din cele aproximativ 6.700 de pagini ale documentului arata ca in unele cazuri CIA a oferit milioane de dolari unor oficiali pentru a permite deschiderea unor inchisori CIA pe teritoriul tarilor lor.

Presupusa inchisoare din Romania este mentionata in mai multe randuri.

In raport se arata ca CIA a decis amplasarea unor centre de detentie in Romania si Lituania in 2002 si 2003, iar primii detinuti ai CIA ar fi ajuns in inchisoarea din Romania in toamna anului 2003.

Janat Gul, considerat un colaborator apropiat al liderilor al-Qaida, ar fi fost unul dintre prizonierii interogati la inchisoarea din Romania. In aprilie 2005, cel care conducea centrul de detentie din Romania raporta ca acesta nu este un colaborator al retelei teroriste, ci "mai degraba un taran putin educat cu o viziune foarte simpla asupra vietii". "A incercat sa castige ceva bani prin munca putina, astfel ca a fost convins ca usurinta sa transporte oameni si sa faca comisioane pentru persoane de pe lista noastra", mai raporta seful centrului de detentie, precizand ca Janat Gul n-a avut acces la genul de informatii dorite de CIA.

Autoritatile romane nu detin nici un fel de probe din care sa rezulte ca pe teritoriul Romaniei au existat centre de detentie ale CIA sau ca aeroporturile romanesti ar fi fost utilizate de catre CIA pentru transportul sau detentia unor prizonieri suspectati de acte de terorism, transmite Ministerul Afacerilor Externe (MAE) intr-un comunicat de presa.

MAE a precizt insa ca, desi Romania nu este mentionata in documentul facut public de Senatul SUA, autoritatile romane "nu pot face abstractie de perpetuarea, in continuare, in spatiul public, a unor alegatii care o incrimineaza" si isi manifesta "toata disponibilitatea pentru elucidarea acestora".