Vizita de marți a lui Klaus Iohannis la Paris este esențială pentru a măsura temperatura relațiilor româno-franceze. După ani de raporturi cu suișuri și coborâșuri, oficialii români și francezi estimează că a venit momentul unui "nou inceput", al unei "relansari". Luca Niculescu, redactor-sef RFI, explica intr-o analiza mizele primei vizite bilaterale a lui Klaus Iohannis.

Este o vizită care stârnește mari așteptări, după multă vreme în care relațiile dintre cele două țări au oscilat între « rece » și « moderat ». Practic, în ultimii zece ani, puține au fost momentele în care se poate spune că dialogul a funcționat bine, în pofida parteneriatului strategic care există între Paris și București. Când a ajuns la putere în 2004, Traian Băsescu a deranjat Parisul (și Berlinul) cu celebra axă Washington-Londra-București. Jacques Chirac, pe atunci președinte al Franței și unul dintre principalii avocați ai aderării României la NATO și UE, a fost puternic nemulțumit iar relațiile dintre el și șeful statului român nu au fost niciodată bune. E adevarat ca situația s-a îmbunătățit odată cu venirea lui Nicolas Sarkozy la putere, dar nu a durat prea mult. Pe fondul crizei, care a dus la anularea unor proiecte economice comune, Sarkozy ține în 2010 celebrul discurs de la Grenoble, în care face din lupta împotriva taberelor ilegale de romi o prioritate. România și Bulgaria sunt țările din care provin cei mai mulți dintre romii aflați în Franța. Urmează o lungă perioadă (practic până anul trecut) în care chestiunea romilor domină agendă bilaterală. Sosirea lui Francois Hollande în fruntea statului francez nu schimbă mare lucru, neexistând nici un fel de chimie între el și Traian Băsescu. De altfel, deși a făcut trei vizite la Paris în timpul primului mandat, președintele român nu mai efectuează nici una în cel de-al doilea mandat și nici vreun șef francez de stat nu a mai călcat în România în ultimii șase ani. Răceala din relația bilaterală mai dispare odată cu numirea lui Victor Ponta ca premier. Francofon și francofil, acesta merge repede într-o vizită la Paris iar prim-ministrul francez Jean Marc Ayrault îi întoarce vizita în iulie 2013. Între timp însă, Ayrault nu mai este prim-ministru iar Victor Ponta a pierdut alegerile din noiembrie. În plus, atat in Romania, cat si in Franta, presedintii joaca un rol mare in politica externa iar raporturile personale dintre cei doi sefi de stat sunt esentiale.

Vizita de lucru devine oficiala

Deși e de puțină vreme în funcție, Klaus Iohannis merge deja pentru a doua oară la Paris. Prima data s-a întâmplat exact în urmă cu o lună, pe 11 ianuarie, când președintele român a participat la marșul republican, în memoria celor uciși în atentatele care avuseseră loc cu câteva zile mai devreme. Oficialii francezi au apreciat acest gest, dar și altele făcute de șeful statului român : mesajul scris în cartea de condoleanțe de la Ambasada Franței sau faptul că la doar câteva ore de la atentatele de la Charlie Hebdo și-a schimbat statusul pe Facebook în « Je suis Charlie »

Premizele pentru o vizită bună există, așadar, iar diplomații celor două țări lucrează de câteva săptămâni pentru ca ea să se desfășoare cât mai bine. Inițial, trebuia să fie o vizită de lucru, nivelul a fost ridicat la cel de vizită oficială, ceea ce simbolic contează. Va exista, de exemplu, o ceremonie la Hotel des Invalides înainte de primirea la palatul Elysée. De asemenea, inițial Francois Hollande și Klaus Iohannis urmau să aibă doar o întâlnire în cursul dimineții, întâlnirea a fost transformată în dejun în care fiecare va fi însoțit de o delegație numeroasă. După dejun vor exista și declarații de presă. După amiază, președintele român se va întâlni cu alti oficiali francezi, iar seara este dedicată recepției alături de diaspora română din Paris, atât de activă în cursul votului din noiembrie.

Citeste tot articolul pe RFI.ro