Irinel Columbeanu nu s-a limitat sa denunte anumite persoane, ci a scris in notele informative ca au atitudine ostila regimului comunist sau ca nu sunt atasate politicii partidului, arata instanta suprema in motivarea deciziei privind colaborarea cu fosta Securitate, potrivit agentiei Mediafax.

Irinel ColumbeanuFoto: Agerpres

"Informatiile furnizate de intimatul-parat prin notele informative, referitoare la aspecte legate de preocuparile, opiniile si anturajul persoanelor vizate, intrunesc conditia privind denuntarea unor atitudini potrivnice regimului totalitar comunist. (...) Este relevanta imprejurarea ca, in cuprinsul notelor informative, intimatul-parat nu se limita sa reproduca opiniile persoanelor denuntate, ci califica manifestarile acestora, tragand concluzia ca au o atitudine ostila regimului comunist si oranduirii socialiste ori ca nu sunt atasate politicii partidului", potrivit motivarii deciziei definitive, din 15 octombrie 2014, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ).

Instanta suprema a constatat ca in urma actiunilor lui Irinel Columbeanu a fost ingradit dreptul de exprimare si libertatea opiniilor, dar si dreptul la viata privata ale persoanelor denuntate de acesta.

Judecatorii care au dat solutia definitiva in dosarul lui Irinel Columbeanu au facut referire in motivare si la decizia instantei de fond, respectiv Curtea de Apel Bucuresti, care a retinut ca acesta nu si-a dorit sa incalce drepturile persoanelor despre care a furnizat informatii, "neavand reprezentarea concreta a consecintelor faptelor sale".

"Sub acest aspect, Inalta Curte constata ca prevederile art. 2 lit. b din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 24/2008 nu impun ca incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale sa se fi produs in concret, conditia pentru a se retine calitatea de colaborator al Securitatii fiind aceea ca informatiile furnizate sa fie de natura sa aduca atingere acelor drepturi si libertati. Or, aspectele consemnate in notele informative analizate de instanta de fond aveau aptitudinea de a determina organele de securitate sa adopte masuri specifice, infomatiile furnizate cu referire la opiniile si preocuparile persoanelor vizate incadrandu-se la incalcarea unor drepturi si libertati fundamentale", au scris judecatorii instantei supreme in documentul citat.

In 15 octombrie 2014, ICCJ a stabilit definitiv ca omul de afaceri Irinel Columbeanu a fost colaborator al Securitatii.

Instanta suprema a admis astfel recursul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) formulat impotriva hotararii Curtii de Apel Bucuresti, care in 9 septembrie 2013 a stabilit ca Irinel Columbeanu nu a fost colaborator al Securitatii.

In motivarea deciziei, Curtea de Apel Bucuresti arata ca notele informative predate de Irinel Columbeanu fostei Securitati "nu denunta activitatile si atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist cu consecinta ingradirii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului".

CNSAS ceruse in 26 aprilie 2013 Curtii de Apel Bucuresti sa constate ca Irinel Columbeanu a colaborat cu fosta Securitate.

Irinel Columbeanu a fost verificat de CNSAS in calitate de candidat la Primaria Capitalei, la alegerile din 2012. Acesta ar fi fost recrutat de fosta Securitate in 1980 si ar fi avut numele conspirativ "Ivanescu".