Legile Big Brother vor fi reanalizate la nivelul Consiliului Operativ de Securitate Cibernetica (COSC), la initiativa presedintelui Klaus Iohannis, cu scopul "de a se gasi un echilibru intre respectarea libertatilor individuale si prevenirea terorismului, criminalitatii cibernetice si combaterea coruptiei", potrivit unui comunicat al Administratiei Prezidentiale. Reamintim ca, la inceputul scandalului dintre Curtea Constitutionala si SRI, HotNews.ro a sugerat ca posibila solutie medierea presedintiei.
"Demersul are drept scop depasirea blocajului care se inregistreaza in prezent, punerea in acord cu deciziile Curtii Constitutionale si o mai buna informare a opiniei publice privind masurile in plan legislativ si efectele acestora. Reanalizarea legislatiei in domeniu va include si consultari cu societatea civila, inainte de reinceperea unui nou proces legislativ la nivel parlamentar, participarea reprezentantilor societatii civile fiind indispensabila pentru un demers care sa vina si in intampinarea celor care in trecut si-au exprimat reticenta fata de unele prevederi", potrivit sursei citate.
Procesul de reanalizare ale prevederilor legislative in domeniul accesului la datele de trafic informational si al securitatii informatice va include si intalniri cu reprezentanti ai partidelor parlamentare din comisiile de profil, reprezentanti ai mediului de afaceri si ai celui academic.
Consultarile se vor desfasura in cadrul Comitetului Operativ de Securitate Cibernetica, organism prin care se realizeaza coordonarea unitara a Sistemului National de Securitate Cibernetica. Conducerea COSC este asigurata de un presedinte (consilierul prezidential pentru probleme de securitate nationala) si de un vicepresedinte (consilierul prim-ministrului pe probleme de securitate nationala). Coordonatorul tehnic al COSC este Serviciul Roman de Informatii.
In luna ianuarie, Curtea Constitutionala a respins Legea Securitatii Cibernetice, in ansamblu ei, dupa ce a constatat ca legea nu excludea accesarea datelor personale si deschidea posibilitatea unor abuzuri din partea autoritatilor, ca accesul se putea face fara mandat judecatoresc, lipsind garantia unei protectii a datelor impotriva riscurilor de abuz si incalcand astfel drepturile fundamentale la viata intima, familiala si privata si a secretului corespondentei si ca SRI nu ar trebui sa fie autoritatea nationala in domeniul securitatii cibernetice.
In plus, legea facea trimiteri catre acte administrative, cu o forta juridica inferioara, nu reglementa posibilitatea subiectilor carora le era destinata legea de a contesta in justitie actele administrative si incalca si principiul separatiei puterilor in stat.
La sfarsitul lunii ianuarie, directorul SRI de la acel moment, George Maior, a lansat un atac impotriva Curtii Constitutionale, declarand ca exista o raspundere morala "undeva in stat" in legatura cu securitatea cetatenilor si va sti catre cine sa arate cu degetul in cazul unei catastrofe.
Maior a reiterat atunci ideea unul vid legislativ creat de decizia Curtii Constitutionale de a respinge proiectele de lege, in ciuda faptului ca Augustin Zegrean, seful CCR, explicase cu doua zile in urma motivatiile Curtii si denuntase public presiuni din partea SRI.
La doua zile dupa publicarea interviului in care facea aceste declaratii, George Maior si-a dat demisia de la conducerea SRI.
10
8
