Curtea Constitutionala a Romaniei a respins sesizarea PNL privind legea bugetului de stat pentru anul viitor. Presedintele CCR Augustin Zegrean a afirmat ca "bugetul este constitutional. Nu putem aplica noi sanctiuni pentru intarzierea bugetului".

Legea va fi trimisa luni la presedintie pentru a fi promulgata.

"Aceasta nedepunere a legii bugetului in Parlament la termen nu este sanctionata nici de legea pe care ei o invoca si nici de Constitutie. Deci nu putem noi sa inventam sanctiuni pentru faptele Guvernului sau Parlamentului. (...) Noi astazi trimitem legea la Presedintie pentru promulgare. (...) Criticile care au fost aduse acestei legi nu pot fi considerate ca incalcari ale Constitutiei", a explicat seful CCR.

Decizia CCR este definitiva si general obligatorie.

Parlamentarii PNL au sesizat in 22 decembrie Curtea Constitutionala cu privire la legea bugetului de stat pe 2015, la o zi dupa ce a fost adoptata de Parlament, cu 339 de voturi "pentru" si 141 "impotriva".

PNL a aratat, in sesizarea de neconstitutionalitate, ca proiectul legii bugetului de stat trebuia inaintat de Guvern Parlamentului pana la 15 noiembrie.

"In al doilea rand, nu avem strategie fiscal-bugetara, Legea responsabilitatii fiscal-bugetare spune clar ca trebuie sa ai pana la 31 iulie strategie fiscal-bugetara pentru trei ani de zile, in care sa-ti stabilesti clar cheltuielile cu principalii zece ordonatori de credite si sa stabilesti care este programul de investitii. Nu avem o asemenea strategie fiscal bugetara si din punctul asta de vedere este neconstitutionala", a spus liderul deputatilor PDL, Tinel Gheorghe, dupa sesizarea Curtii Constitutionale.

De asemenea, Tinel Gheorghe a invocat ca motiv de neconstitutionalitate prevederile unui amendament adoptat la forma legii bugetului de stat pe 2015 propusa de Guvern.

"Ultimul aspect pe care noi l-am sesizat se refera la faptul ca noua formula inclusa in buget pentru echilibrarea bugetelor locale noi o consideram ca fiind adoptata neconstitutional. In prezent, in fiecare judet se constituie un fond de echilibrare din cota defalcata din impozit pe venit, de 18,5%, si din transferuri de la bugetul de stat. Resursele astfel constituite sunt impartite unitatilor administrativ-teritoriale din judet pe baza unor formule care aloca sume mai mari comunitatilor sarace. Modificarea stabileste un mecanism diferit de alocare a fondurilor, in primul rand se stabilesc limite de venituri pe fiecare tip de unitate administrativ-teritoriala, comuna, oras, municipiu, judet, care vor fi garantate prin sistemul de echilibrare. Mai precis, daca veniturile proprii se situeaza sub acele limite, sistemul de echilibrare completeaza diferenta. La nivelul unui judet, daca resursele din cota defalcata din impozitul pe venit de 18,5% nu sunt suficiente pentru completari, atunci se aloca de la bugetul de stat sume defalcate din TVA, cu acelasi scop. In final, dupa ce unitatile administrativ-teritoriale vor fi aduse la limita prestabilita, sumele ramase se impart dupa criterii de tip: populatie, suprafata, lungimea drumurilor publice din administrare, pe judete si in interiorul acestora. Desi aceste modificari pot parea la prima vedere in favoarea comunitatilor locale, exista cateva probleme legate de modul de legiferare si de impactul bugetar. In prima privinta, obiectiile se refera la faptul ca autoritatile locale nu au fost consultate, asa cum prevede articolul 18 din insasi Legea finantelor publice locale. Amendamentul face ca legea bugetului de stat, care este lege ordinara, sa reglementeze aspecte referitoare la Legea finantelor publice locale, care este lege organica. (...) Iata de ce noi consideram ca modificarea sistemului de echilibrare a bugetelor locale, prin legea bugetului de stat, este neconstitutionala", a explicat Tinel Gheorghe.

Viceliderul deputatilor liberali, Eugen Nicolaescu, a precizat ca, in cadrul sedintei comisiilor parlamentare reunite de buget-finante, opozitia ar fi reusit sa limiteze "posibilul dezastru pe care l-ar fi produs adoptarea prin legea bugetului a modificarii definitive a Legii finantelor publice locale, in sensul in care amendamentul este valabil numai pentru anul 2015".