Aproximativ 5.000 de persoane de etnie maghiara, potrivit organizatorilor, care au participat vineri dupa-amiaza la un miting in fata sediului Prefecturii din municipiul Sfantu Gheorghe, au adoptat o petitie pe care o vor adresa Guvernului Romaniei, prin care cer respectarea drepturilor comunitatii maghiare si conditii pentru a-si putea pastra si dezvolta identitatea nationala, relateaza Agerpres.

In petitia citita in fata multimii in limbile maghiara, romana si engleza se mentioneaza, printre altele, ca 'locuitorii Tinutului secuiesc' vor sa se adopte legi care sa le permita folosirea simbolurilor nationale, pastrarea identitatii, limbii si culturii proprii, sa se respecte dreptul de proprietate, sa se restituie Bisericii Reformate din Ardeal cladirea Colegiului 'Miko' din Sfantu Gheorghe, precum si celelalte bunuri care au fost nationalizate, sa se asigure instituirea unui dialog pe tema autonomiei teritoriale a tinutului secuiesc, sa se asigure maghiarilor din Transilvania autonomie culturala, sa se infiinteze o sectie in limba maghiara la Universitatea de Medicina si Farmacie din Targu Mures, sa se creeze cadrul legal pentru ca limba maghiara sa fie recunoscuta, alaturi de limba romana, ca limba oficiala regionala in judetele Covasna, Harghita si Mures si sa se 'puna capat' boicotarii economice a acestei zone.

In document se mai cere in numele 'locuitorilor tinutului secuiesc' sa se inceteze cu 'atacurile' impotriva steagului secuiesc, inscriptiilor in limba maghiara si imnului maghiar, iar 'prin negarea unor drepturi elementare ale membrilor comunitatii maghiare sa nu se provoace confruntari intre romanii si maghiarii din tinutul secuiesc'.

'Consideram inacceptabil faptul ca Guvernul Romaniei foloseste puterea pentru a reduce la tacere, a umili si a pune intr-o situatie disperata minoritatile nationale. In secolul 21, si in calitate de membru al Uniunii Europene, un astfel de comportament prin care se persecuta limba si simbolurile unei minoritati, liderii minoritatilor sunt amenintati cu inchisoarea, se renationalizeaza bunuri si prin care se instiga impotriva etnicilor maghiari din Transilvania, nu este demn de Romania, care de 25 de ani a rupt lanturile unui regim dictatorial, opresiv si si-a exprimat votul pentu libertate, statul de drept si libertatea exprimarii individuale. (...) Minoritatile, astfel si secuii, sunt parte componenta a Romaniei la fel ca si natiunea majoritara. Si noi vrem sa traim aici, si noi vrem sa ne simtim acasa in Romania. Sa se ia masuri ca sa nu mai fim considerati ca niste straini tolerati si sa fim si noi cetateni cu drepturi depline ai acestei tari', se mai spune in documentul citit in limba romana de liderul Uniunii Democrate Maghiare din Romania (UDMR) Covasna, Tamas Sandor.

Manifestarea a inceput cu o defilare cu fanfara de la gara si pana in centrul municipiului, unde a avut loc mitingul. Manifestantii au desfasurat doua steaguri de mari dimensiuni, circa 250 de metri, unul al Ungariei si unul al secuilor. Preotii bisericilor istorice maghiare, printre care si episcopul reformat al Ardealului, Kato Bela, au rostit rugaciuni si au tinut discursuri in fata multimii in care au vorbit despre unitatea maghiarimii, despre importanta pastrarii identitatii nationale si despre necesitatea crearii conditiilor pentru o convietuire pasnica. In timpul manifestatiei s-au intonat imnul Ungariei si imnul secuiesc, s-au aprins faclii si lumanari, iar o eleva a recitat o poezie scrisa de Wass Albert.

Aceasta a fost cea de-a cincea zi consecutiv in care membrii comunitatii maghiare au manifestat in fata Prefecturii din Sfantu Gheorghe, solicitand respectarea simbolurilor si identitatii lor nationale. Manifestatia va continua sambata la pavilionul din parcul central din municipiul Sfantu Gheorghe, unde este arborat un steag secuiesc.

Manifestatia a fost initiata de Partidului Civic Maghiar (PCM) dupa ce a fost amendat de Prefectura Covasna cu suma de 5.000 de lei pentru nerespectarea protocolul de intonare al imnului la o manifestare publica organizata pe 4 iunie a.c., de Ziua solidaritatii nationale a maghiarilor, prilej cu care s-au comemorat 94 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, tratat ce a consfintit destramarea Imperiului Austro-Ungar si unirea Transilvaniei cu Romania. Organizatorilor li s-a raliat si UDMR, pe considerentul ca Prefectura Covasna ingradeste drepturile si simbolurile maghiarilor, facand, printre altele, presiuni asupra autoritatilor locale pentru inlaturarea steagurilor secuiesti de pe cladirile si domeniul public.

Fostul prefect al judetului Covasna, Marius Popica, demis miercuri de Guvern, a precizat in repetate randuri ca PCM nu a fost amendat pentru intonarea imnului Ungariei, ci pentru nerespectarea legii si a cerut ca lucrurile sa nu fie scoase din context. El a precizat ca, potrivit HG 1.157/2001, imnul national al altor state se intoneaza numai impreuna cu imnul national al Romaniei, lucru care nu s-a respectat la manifestarea organizata de PCM pe 4 iunie. Cat priveste steagurile secuiesti, fostul prefect a mentionat ca exista o sentinta definitiva si irevocabila a Curtii de Apel Brasov, potrivit careia steagurile au fost arborate ilegal, prin urmare subliniaza ca el nu a facut altceva decat sa aplice legea si sa ceara respectarea ei si de catre reprezentantii comunitatii maghiare.