Procurorul general al Romaniei, Tiberiu Nitu, a declarat, miercuri, ca dosarul Revolutiei din 1989 este in curs de solutionare, precizand ca fostul presedinte Ion Iliescu nu a fost audiat in acest caz, potrivit Mediafax. "Dosarul este in curs de solutionare la Sectia Parchetelor Militare. Nu a fost audiata persoana respectiva (Ion Iliescu - n.r.)", a spus Tiberiu Nitu, raspunzand unor intrebari dupa sedinta de plen a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Tot procurorul general al Romaniei declara, in martie, ca urmarirea penala in dosarul Revolutiei nu va fi afectata in urma retrimiterii cauzei la Parchetul Militar, in baza prevederilor din noul Cod de procedura penala.

Tiberiu Nitu a precizat atunci ca dosarul Revolutiei urmeaza sa fie trimis de la Sectia de Urmarire Penala la Sectia Parchetelor Militare, pentru a fi continuate cercetarile. "Potrivit modificarilor din noul Cod de procedura penala, fiind vorba de persoane cercetate atat militari cat si civili, competenta apartine parchetului procurorilor militari. In consecinta cauza va fi trimisa Parchetului Militar", a adaugat Nitu.

Seful Ministerului Public a subliniat ca odata cu trimiterea dosarul la Parchetul Militar, nu va fi afectat calendarul stabilit in urma unei decizii CEDO. "Cu siguranta poate fi respectat, pentru ca trimiterea cauzei de la parchetul civil la parchetul militar presupune o continuitate, si nu o fractura in ceea ce priveste efectuarea urmaririi penale", a mai spus procurorul general al Romaniei.

"Practica CEDO a statuat ca persoanele civile trebuie judecate de instante civile. Nu a avut in vedere cine efectueaza urmarirea penala. Acesta este principiul de la care trebuie sa plecam. Codul de procedura penala reglementeaza faptul ca, in situatia urmaririi penale, nu a judecatii, ancheta o efectueaza procurorii militari. La finalul anchetei, procurorul militar, daca considera ca solutia este de trimitere in judecata, va sesiza instanta civila, dar urmarirea penala o face procurorul militar si aceasta solutie nu presupune o fractura, o rupere a urmaririi penale", a spus Nitu.

Potrivit articolului 56 din noul Cod de procedura penala, "urmarirea penala in cazul infractiunilor savarsite de militari se efectueaza, in mod obligatoriu, de procurorul militar".

"Procurorii militari din cadrul parchetelor militare sau sectiilor militare ale parchetelor efectueaza urmarirea penala potrivit competentei parchetului din care fac parte, fata de toti participantii la savarsirea infractiunilor comise de militari, urmand a fi sesizata instanta competenta potrivit art. 44", conform articolului 56.

Dosarul Revolutiei a ajuns in aprilie 2011 la Sectia de urmarire penala a Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, dupa ce Sectia Parchetelor Militare (SPM) si-a declinat competenta de solutionare.

In 24 mai 2011, statul roman a fost condamnat de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in procesul intentat de Asociatia "21 Decembrie" si alte persoane pentru incalcarea dreptului la viata si la respectarea vietii private, legat de ancheta in dosarul Revolutiei.

Completul de sapte judecatori de la sectia a III-a a CEDO a decis atunci ca statul roman a incalcat articolele 2 si 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul la viata si, respectiv, la viata privata si de familie.

Astfel, Curtea a decis ca statul roman sa acorde despagubiri de 15.000 de euro catre Nicolae si Elena Vlase, pentru incalcarea articolului 2, in ancheta privind moartea fiului lor, precum si de 6.000 de euro presedintelui Asociatiei 21 Decembrie, Teodor Maries, pentru incalcarea articolului 8, intrucat SRI nu i-a raspuns unei solicitari privind interceptarea sau nu a telefonului ori daca a fost filat. Totodata, Guvernul roman trebuie sa plateasca 20.000 de euro avocatilor Antonie Popescu, Ioana Sfiraiala si Ionut Matei, care l-au reprezentat pe Maries.

Sotii Vlase sunt parintii unui tanar care, la 19 ani, in timpul Revolutiei din decembrie 1989 a fost ucis la Brasov, in cadrul unei manifestatii anticomuniste reprimate de fortele de ordine. Teodor Maries a actionat in judecata statul in calitate de participat la manifestatiile anticomuniste din timpul Revolutiei. Cei trei s-au plans de lipsa unei anchete eficiente si tergiversarea finalizarii sale in dosarul reprimarii Revolutiei din decembrie 1989.

Potrivit solutiei CEDO, Maries a participat activ la Revolutia din 1989, iar de-a lungul anilor a solicitat de mai multe ori anchetarea incidentelor din timpul manifestatiilor anticomuniste. Presedintele Asociatiei "21 Decembrie" a sustinut ca, in 1990, a fost supravegheat ilegal de autoritatile statului, care i-au interceptat telefonul.

CEDO a stabilit ca Romania are o legislatie necorespunzatoare in ceea ce priveste colectarea si pastrarea datelor personale de catre serviciile secrete. Potrivit Curtii, autoritatile romane nu au respectat dreptul la viata privata a lui Maries si nu numai.

Judecatorii au avertizat si asupra faptului ca in 2006 inca mai existau date confidentiale culese de serviciile secrete in 1990, referitoare de Maries.

In ceea ce priveste moartea lui Nicusor Vlase, fiul sotilor Vlase, Curtea a criticat faptul ca ancheta a durat mai bine de 20 de ani, autoritatile clasificand, in mod nejustificat, anumite informatii esentiale drept "secret" sau "strict secret". Magistratii europeni au aratat ca, pe deasupra, parintii victimei nu au fost tinuti la curent cu mersul anchetei sau cu inchiderea sa.

Dupa publicare, decizia a intrat in supravegherea Biroului de Executari a deciziilor CEDO de pe langa Consiliul Europei. Acest birou urmareste modul in care o tara membra pune in executare deciziile CEDO. Aceste decizii pot fi de doua feluri: unele specifice, de exemplu eliberarea unui detinut incarcerat in mod gresit (exemplu cazul Ilascu), sau unele cu caracter general, remedierea unei disfunctionalitati din ratiuni legislative spre exemplu, potrivit gandul.info.

Pe portalul Biroului de Executari sunt postate si comunicarile statului roman referitoare la punerea in aplicare a deciziei din mai 2011. Astfel, potrivit unei adrese trimise de agentul guvernamental al Romaniei pe langa CEDO, in aprilie 2013, institutiile din Romania au un calendar privind anchetarea dosarelor Revolutiei.

Potrivit adresei din 8 aprilie 2013, calendarul Romaniei ar fi acesta: ￢Calendarul estimativ pentru solutionarea dosarului si masurilor concrete ce vizeaza a fi luate in perioda imediat urmatoare: Realizarea unei harti relationare cu privire la dispunerea unitatilor militare pe teren si deplasarile lor in misiuni. Termen : aprilie - mai 2013. Stabilirea daca persoanele care exercitatau autoritatea asupra unitatilor militare respective au respectat regulamentele militare si in caz contrar sa se stabileasca tipul de infractiune comisa. Termen: iunie - iulie 2013. Identificarea persoanelor care pot oferi date si informatii concrete sau documente utile pentru a proba/dovedi activitatea persoanelor care exercitau autoritate asupra unitatilor militare respective sistabilirea gradului de implicare a decidentilor politici. Termen: august ￢ septembrie 2013", a mai aratat gandul.info.

Sursa citata a precizat ca Parchetul General nu a respectat acesti pasi, stare de fapt confirmata de parchet intr-un raspuns oficial transmis la finalul anului trecut.

Asociatia "21 Decembrie 1989" a mai depus la CEDO o plangere referitoare la dosarul 97/P/1990 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia Parchetelor Militare, cunoscut si sub numele de "Dosarul Revolutiei".

Organizatia reclama tergiversarea solutionarii dosarului si cerea sa primeasca o copie a intregului document, pentru a-l studia.

CEDO a solutionat favorabil cererea asociatiei, astfel ca autoritatile de la Bucuresti au transmis copii dupa majoritatea documentelor din dosar. Transmiterea unei copii a dosarului catre organizatia condusa de Maries a durat mai multe luni, fiind marcata de nenumarate controverse intre liderul asociatiei si reprezentantii mai multor institutii ale statului. Pentru a convinge, Maries s-a aflat, in doua runde, pentru mai multe zeci de zile in greva foamei.