Ministerul Sanatatii intentioneaza sa infiinteze un mecanism prin care pacientii romani vor putea oferi feedback despre calitatea serviciilor medicale primite si vor putea reclama platile informale solicitate in spitalele de stat sau alte incalcari ale demnitatii lor unui Consiliu etic.
In referatul de insotire al proiectului Ministerul Sanatatii se admite ca “in practica sunt des intalnite incalcari ale drepturilor pacientilor”. Majoritatea in aceste consilii etice va fi detinuta chiar de angajatii spitalului care trebuie supravegheat din punct de vedere etic.
Ministerul Sanatatii propune constituirea in fiecare spital a unui Consiliu de etica care va fi format din 4 angajati ai spitalului respectiv (doi medici, un asistent medical si un reprezentant al administratiei), un reprezentant al Casei de Asigurari din judet, un reprezentant al autoritatilor locale sau DSP-ului judetean si un membru al asociatiilor de pacienti.
Acestia vor supraveghea respectarea regulilor etice si vor analiza sesizarile pacientilor cu privire la platile informale. Trei dintre membri consiliului etic (medicii si asistentul) vor fi alesi prin vot chiar de catre colegii lor al caror nivel etic vor trebui sa-l monitorizeze. Alti trei membri sunt numiti direct pe linie ierarhica de catre superiorii lor institutionali. Pacientii vor avea un singur reprezentant in aceste consilii.
documente
(11 Dec 2014) PDF, 606KB
Printre rolurile acestui Consiliu de etica se numara inaintarea catre organele abilitate a sesizarilor pacientilor cu privire la platile informale sau la conditionarea actului medical, verificarea medicilor care au fost reclamati de pacienti sau protejarea medicilor in fata abuzurilor ierarhice sau a celor venite din partea pacientilor.
Desi majoritatea in aceste consilii de etica va fi detinuta chiar de angajati ai spitalului care trebuie supravegheat din punct de vedere etic, in proiect se mentioneaza ca acest consiliu “este independent de ierarhia medicala si de ingrijiri a spitalului”. Pentru a putea candida, medicii sau asistentii medicali trebuie sa aiba “reputatie morala, integritate a comportamentului si lipsa cazierului judiciar”.
Consiliul etic poate propune directiunii spitalului “adoptarea si implementarea masurilor de prevenire a coruptiei”. Dar dupa solutionarea sesizarii pacientilor de catre consiliu, directorul spitalului “va dispune masurile pe care le considera necesare”.
In formularul de feedback pe care pacienti il vor putea completa, la sectiunea drepturile pacientilor, este mentionat articolul din lege care precizeaza ca “pacientul poate oferi angajatilor sau unitatii unde a fost ingrijit plati suplimentare sau donatii, cu respectarea legii”. Problema este ca la un deceniu de la scrierea acestui articol, guvernantii nu au binevoit sa precizeze si normele lui de aplicare: cum si in ce fel se pot face aceste plati suplimentare.
In legea sanatatii este mentionat de cativa ani buni ca spitalele sunt obligate sa puna la dispozitia pacientilor formulare prin care calitatea serviciilor medicale primite sa fie evaluata. Dar mai putin de 2% din spitale au respectat aceasta obligatie legala.
Proiectul pus acum in dezbatere publica este elaborat de compartimentul de integritate din cadrul Ministerului Sanatatii in cadrul unui proiect finantat cu aproape 2 milioane de euro din fonduri europene in parteneriat cu Asociatia pentru Implementarea Democratiei. Aceasta asociatie este condusa de Alexandru Cumpanasu, fost lider al tineretului liberal din judetul Olt, debutul proiectului fiind in 2012.
“Existenta platilor informale, care sunt estimate la aproximativ 300 de milioane Euro/an, reprezinta un cost ascuns al serviciilor de sanatate cu impact negativ asupra bugetului familiilor din Romania”, se mentioneaza in proiectul Ministerului Sanatatii. “In practica sunt des intalnite incalcari ale drepturilor pacientilor, de la refuzul acordarii serviciilor medicale sau sanitare pana la conditionarea acordarii acestora de obtinerea unor beneficii personale. Aceasta stare de fapt induce incertitudine in privinta onestitatii personalului medical si secundar, neincredere in actul medical prestat, ceea ce se traduce intr-un grad scazut al increderii pacientilor in calitatea serviciilor medicale”.
Romanii sunt europenii cu cea mai scazuta incredere in sistemul lor medical. In documentul mentionat, Ministerul Sanatatii constata “cu ingrijorare deteriorarea imaginii profesionistilor din sistemul de sanatate prin incriminarea lor ca responsabili pentru perpetuarea fenomenului platilor informale, rezultat al lipsei unor stimulente salariale corespunzatoare si incarcarea birocratică a profesiunii medicale, ceea ce conduce la demotivarea lor, acestia preferand, in ultimii ani, sa paraseasca sistemul de sanatate national”.
1
5
