Directia Nationala Anticoruptie propune dispunerea controlului judiciar pentru o perioada de 60 de zile si cu posibilitatea prelungirii succesive pentru aceeasi perioada pana la maxim doi ani, dupa aceasta masura a fost declarata neconstitutionala de Curtea Constitutionala.
Avand in vedere ca prin acest act normativ se urmareste reglementarea unei masuri preventive deja existente, in scopul de a proteja drepturile fundamentale ale persoanelor, procurorul sef al DNA propune ca modificarile sa fie adoptate printr-o ordonanta de urgenta care sa intre in vigoare anterior publicarii deciziei Curtii Constitutionale in Monitorul Oficial.
Procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Laura Codruta Kovesi, i-atransmis o scrisoare ministrului Justitiei in care sustine necesitatea unei interventii legislative urgente care sa modifice dispozitiile din Codul de procedura penala referitoare la controlul judiciar si controlul judiciar pe cautiune si sa reglementeze durata pentru care pot fi dispuse aceste masuri, procedura si durata maxima pentru care pot fi prelungite, se arata intr-un comunicat al DNA.
Initiativa vine dupa ce, in data de 4 decembrie 2014, Curtea Constitutionala a Romaniei a constatat neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 211 - 217 din Codul de procedura penala care reglementeaza masurile preventive ale controlului judiciar si controlului judiciar pe cautiune, intrucat nu prevad durata pentru care pot fi dispuse aceste masuri.
Directia Nationala Anticoruptie noteaza ca adoptarea recentei decizii poate da nastere unor vulnerabilitati in cauzele penale aflate in curs si in care s-a dispus masura preventiva a controlului judiciar.
Laura Codruta Kovesi avertizeaza ca, in caz contrar, exista riscul ca inculpati a caror libertate de miscare a fost restransa de catre judecatorul de drepturi si libertati sa paraseasca teritoriul tarii, ingreunand astfel desfasurarea procesului penal.
Avand in vedere ca pe rolul Directiei Nationale Anticoruptie exista mai multe asemenea cauze care privesc persoane publice suspectate de savarsirea unor infractiuni grave si care beneficiaza de resurse materiale semnificative, materializarea acestui risc poate crea in randul publicului impresia ca inactiunea autoritatilor a facilitat acestor persoane sustragerea de la raspunderea penala.
5
0
