Românii sunt printre cei mai avizi consumatori de antibiotice din Uniunea Europeană, în 2013 situându-se pe locul trei fără ca nicio reducere a acestui exces periculos să se fi produs în ultimii 4 ani. Periculos pentru că efectul principal al acestui comportament este creşterea numărului de bacterii rezistente la orice tratament.
Specialiştii prevăd că, dacă acest exces va continua, pentru boli astăzi vindecabile românii nu vor mai avea un tratament eficient.
Deja peste jumătate din stafilococii aurii care circulă în România sunt rezistenţi la meticilină, astfel că infecţiile cu această bacterie (care poate produce pneumonii, artrite sau meningite) sunt tot mai greu de vindecat.
Dacă nu vă număraţi printre consumatorii de antibiotice nu înseamnă că sunteţi la adăpost de aceste bacterii, căci puteţi oricând contracta o infecţie cu o astfel de tulpină rezistentă. Excesul unora afectează întreaga populaţie a României.
Răspândirea Stafilococului rezistent la tratament în Europa. România are deja peste 50% din bacteriile circulante rezistente (sursa: ECDC)
Medicii români prescriu mult prea uşor antibiotice pacienţilor lor, sunt de acord mai mulţi specialişti citaţi de săptămânalul Viaţa Medicală, care a dedicat un întreg număr acestei probleme. Motivele sunt legate de presiunea economică exercitată de comercianţii farma, crescând “impactul informaţiei produsă de cei interesaţi de creşterea vânzărilor de antibiotice, care încearcă să convingă cu argumente mai mult sau mai puţin ştiinţifice că [produsul] lor este cel mai bun”, susţine dr. Gabriel Popescu, preşedintele subcomisiei naţionale pentru limitarea rezistenţei microbiene.
Pacienţii români pot cumpăra din farmacii unele antibiotice fără reţetă, iar 40% din reţetele cu antibiotice prescrise de medici nu sunt necesare, susţine un studiu recent al OMS.
În acelaşi timp „formatorii din domeniul academic medical nu fac suficient pentru a crea deprinderi corecte viitorilor medici”.
Dar şi pacienţii pun presiune pe medici pentru a primi antibiotice, crede dr. Adrian Streinu-Cercel. „Aşa am ajuns înconjuraţi de germeni cu multirezistenţă. Medicii se tem să nu greşească, se tem de situaţia în care pacientul nu primeşte un antibiotic în condiţiile în care ar fi trebuit să primească unul”, afirmă Streinu-Cercel, citat de Viaţa Medicală. În condiţiile în care rezistenţa la antibiotice este o problema prioritară la nivel european, în România încă există farmacii care eliberează antibiotice fără reţetă.
"NICI UN PROGRES IN ROMANIA!" - Directorul Centrului European pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor
Strategia adoptată de autorităţile române pentru a stopa acest fenomen nu a fost eficientă. În ultimii 4 ani, consumul de antibiotice în România a rămas constant: foarte mare.
„Pe hărţile comparative, în 2010 România apare în portocaliu, pentru ca în 2013 să fie colorată în roşu. Nu este niciun progres”, subliniază dr. Marc Sprenger, directorul Centrului European pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (ECDC), într-un interviu pentru Viaţa Medicală. “Ministrul dumneavoastră ar trebui să spună că reducerea consumului de antibiotice este importantă pentru România”, nu se sfieşte Sprenger să afirme. “Este foarte important să investiţi în combaterea acestui fenomen. Dar totul începe cu voinţa politică”.
Dirijorii politici ai sistemului sanitar din România au fost ocupaţi însă cu priorităţi electorale în ultimul an.
Deja peste un sfert din tulpinile de streptococ care circulă în România sunt rezistente la penicilină. 63,4% din cele de stafilococ aureu sunt rezistente la meticilină, iar numărul bacteriilor Klebsiella (care pot produce pneumonie) multirezistente la antibiotice a crescut de la 0% în 2011 la 44% în prezent. Din cele 12 recomandări UE pe tema rezistenţei la antibiotice, România a pus în aplicare doar 5.
Peste 500.000 de români consumă zilnic antibiotice. Este important să ştim că antibioticele NU vindecă:
- gripa,
- răceala,
- infecţiile urechii,
- sinuzitele,
- durerile în gât.
Ele nu îndepărtează durerea, febra sau tusea. Durata prea scurtă sau prea lungă a unei cure de antibiotice, ca şi schimbarea antibioticului la trei zile este de asemenea o eroare. Prescrierea antibioticelor în alergii sau toxiinfecţii alimentare este nejustificată.
1
25
