Curtea Constitutionala reactioneaza la criticile venite din zona serviciilor de informatii si explica de ce a declarat ca neconstitutionale doua legi cerute de comunitatea de informatii

de Red. Stiri     HotNews.ro
Joi, 18 septembrie 2014, 17:04 Actualitate | Esenţial

Curtea Constitutionala (CCR) a explicat, intr-un comunicat de presa publicat joi pe site-ul propriu, de ce a declarat neconstitutionale legea retentiei datelor (legea BigBrother) si legea cartelelor prepay. Cele doua decizii ale CCR au fost criticate explicit de George Maior, seful SRI, dar si de alti purtatori neoficiali de mesaj ai serviciilor de informatii. Astfel de reactii institutionale ale Curtii Constitutionale, sub forma unui comunicat de presa, sunt gesturi rare ale institutiei. CCR explica in comunicatul citat motivele respingerii celor doua legi.

Printre argumentele CCR care demonteaza acuzele aduse de seful SRI se numara si faptul ca doar in 6 state europene cumparatorii de cartele telefonice prepay sunt obligati sa furnizeze datele personale.

Reamintim ca George Maior a criticat decizia CCR, nominalizandu-l chiar pe unul dintre judecatorii Curtii, Daniel Morar. La fel de critici au fost parlamentari precum Sebastian Ghita si Georgian Pop, membri ai comisiei parlamentare de control SRI si care in multe randuri si-au exprimat public pozitii similare chiar cu ale Serviciului de Informatii - pe care ar trebui sa-l controleze in calitate de parlamentari.

Deciziile Curtii au fost criticate si de un ONG, si anume Asociatia pentru Implementarea Democratiei, condusa de Alexandru Cumpanasu.

Si Ministerul Afacerilor Interne, condus de Gabriel Oprea (UNPR), a criticat cele doua hotarari ale Curtii Constitutionale.


Comunicatul integral al CCR:


Având în vedere reacţiile apărute în mass-media cu privire la soluţiile pronunţate de Curtea Constituţională prin Deciziile nr.440 din 8 iulie 2014 şi nr.461 din 16 septembrie 2014, prin care au fost admise sesizările de neconstituţionalitate având ca obiect acte normative adoptate de legiuitorul român în materia comunicaţiilor electronice, Plenul Curţii Constituţionale face următoarele precizări:

I. La nivelul Uniunii Europene, a fost adoptată, în anul 2006, Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 martie 2006 privind păstrarea datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicații electronice accesibile publicului sau de rețele de comunicații publice și de modificare a Directivei 2002/58/CE.

În anul 2008, Directiva a fost transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr.298/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.780 din 21 noiembrie 2008. În urma efectuării controlului de constituţionalitate, legea a fost declarată neconstituţională prin Decizia Curţii Constituţionale nr.1258 din 8 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.798 din 23 noiembrie 2009, pe motivul încălcării drepturilor fundamentale referitoare la viaţă intimă, familială şi privată şi la secretul corespondenţei, precum şi libertăţii de exprimare.

A doua transpunere a Directivei 2006/24/CE în legislaţia naţională a fost realizată în anul 2012, prin Legea nr.82/2012, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.211 din 25 martie 2014. Legea nr.82/2012 a consacrat soluţii identice celor reglementate prin legea anterioară, ignorând considerentele şi dispozitivul Deciziei Curţii Constituţionale nr.1258 din 8 octombrie 2009.

În anul 2014, Directiva 2006/24/CE a fost declarată nevalidă prin Hotărârea din 8 aprilie 2014 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Prin hotărârea pronunţată, instanţa europeană a constatat că directiva analizată încalcă dispoziţiile art.7, art.8 şi art.52 alin.(2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, privind dreptul la respectarea vieții private şi protecția datelor cu caracter personal.

II. Ulterior, în urma sesizării Curţii Constituţionale de către două instanţe judecătoreşti care au ridicat din oficiu excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr.82/2012, prin Decizia nr.440 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.653 din 4 septembrie 2014, Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea legii interne, soluţie întemeiată, în principal, pe două argumente:

1. prin invalidarea Directivei 2006/24/CE de către C.J.U.E., legea internă a rămas fără fundament legal la nivelul dreptului european,

2. în procesul de legiferare, legiuitorul intern nu a respectat soluţia şi considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr.1258 din 8 octombrie 2009, astfel că drepturile fundamentale referitoare la viaţă intimă, familială şi privată şi la secretul corespondenţei, precum şi libertăţii de exprimare au rămas în continuare afectate prin actul normativ.

Menţionăm că şi alte Curţi Constituţionale sau Curţi Supreme europene au declarat deja neconstituţionale legile naţionale în materia reţinerii datelor, în această situaţie aflându-se Germania, Austria, Cehia sau Bulgaria, sesizări cu acelaşi obiect aflându-se pe rolul instanţelor constituţionale din alte state.

Pe de altă parte, aşa cum reiese din motivarea deciziei prin care s-a constatat neconstituţionalitatea Legii nr.82/2012, Curtea nu a declarat neconstituţionale operaţiunile de reţinere şi stocare a datelor, în sine, ci doar faptul că accesul la aceste date şi utilizarea lor nu sunt însoţite de garanţiile necesare care să asigure ocrotirea drepturilor fundamentale menţionate mai sus, în special faptul că organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale au acces la aceste date fără autorizarea judecătorului.

De asemenea, Curtea Constituţională nu a declarat neconstituţionale celelalte metode speciale de supraveghere sau de cercetare prevăzute în legislaţia penală sau în legile privind securitatea naţională, acestea rămânând la dispoziţia organelor statului în vederea contracarării fenomenului infracţional sau a terorismului. Astfel de metode sunt, de exemplu, cele privind interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă sau  localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice, care pot fi utilizate în condiţiile autorizării lor de către judecătorul de drepturi şi libertăţi.

III. În ceea ce priveşte Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr.111/2011 privind comunicaţiile electronice, care reglementează obligativitatea identificării utilizatorilor de cartele preplătite şi a celor conectaţi la internet prin intermediul punctelor de acces puse la dispoziţie de persoane juridice, declarată neconstituţională prin Decizia nr.461 din 16 septembrie 2014, nepublicată în Monitorul Oficial al României, precizăm că aceasta lege nu reprezintă în fapt decât o completare a dispoziţiilor Legii nr.82/2012, preluând parţial soluţii legislative acolo reglementate, dar care au încetat să mai producă efecte juridice ca urmare a constatării neconstituţionalităţii lor. Prin urmare, din moment ce Legea nr.82/2012 a fost declarată neconstituţională, legea modificatoare nu poate exista în ansamblul legislativ actual.

Pe de altă parte, Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr.111/2011 reglementa ca un element de noutate în legislaţia românească obligativitatea înregistrării datelor utilizatorilor cartelelor preplătite şi a celor conectaţi la internet, astfel că declararea neconstituţionalităţii acesteia nu operează nicio modificare sub aspectul mijloacelor tehnice de cercetare şi investigare de care organele statului dispun în acest moment.

De altfel, puţine state europene au reglementat obligaţia identificării utilizatorilor de cartele preplătite (doar 6) şi au susținut opțiunea adoptării de măsuri la nivelul U.E. pentru înregistrarea obligatorie a identității utilizatorilor de servicii preplătite, însă Comisia Europeană a constatat că eficacitatea acestor măsuri naționale nu a fost dovedită, astfel că, în general, Comisia nu a fost convinsă de necesitatea de a acționa în acest domeniu la nivelul UE (Raportul Comisiei Europene către Consiliu şi către Parlamentul European – COM(2011) 225 final din 18 aprilie 2011).





















Intreb BT: Credite pentru IMM-uri, in 2018. Doi specialisti raspund intrebarilor cititorilor. Intalnirea online s-a incheiat

Doi specialisti in credite pentru IMM de la Banca Transilvania au raspuns vineri, 15 decembrie 2017, de la ora 12.00 la intrebari puse de cititorii StartupCafe.ro si HotNews.ro, la o noua intalnire online "Intreb BT", pe tema creditelor pentru intreprinderi mici si mijlocii - IMM. Daniel Szekely si Marsela Petreus vor raspunde la intrebari pe teme precum planificarea creditarii, la inceputul unui nou an de business, tipuri de credite, in functie de nevoile afacerii, tipuri de garantii.
  • Citeste raspunsurile invitatilor pe StartupCafe.ro

3769 vizualizari

  • +2 (6 voturi)    
    Cu alte cuvinte (Joi, 18 septembrie 2014, 17:13)

    xolv [utilizator]

    Faceti alta lege privind identificarea utilizatorilor cartelelor preplatite.
  • -2 (4 voturi)    
    Sa nu fim speriosi (Joi, 18 septembrie 2014, 21:10)

    hotnewsfil [utilizator]

    In niciuna din tarile avansate, care isi supravegheaza informational cetatenii, nu sunt citite toate mesajele mesajele; ar fi imposibil, in conditiile in care apar simultan zeci de mii, sute de mii, milioane de mesaje.
    Serviciile speciale, in cadrul actiunii unui procuror, de a strange probe asupra unui suspect, de a depista reteaua in care lucreaza acel suspect, aceste organe de urmarire penala citesc numai mesajele suspectului si ale celor din reteaua respectiva, extinzand investigarea informationala si la cei ale caror nume apar in mesaje, daca exista indicii ca acele nume ar putea fi implicate in cazul respectiv, ca faptuitori sau ca martori.
    Unii obsedati de convingerea ca serviciile au o armata de specialisti si dotatii extrem de scumpe, numai cu scopul sa le urmareasca lor viata personala, cu cine vorbesc in bucatarie, ce au mancat aseara, cer ferm ca organele de urmarire sa faca ce-or face, sa urmareasca numai suspecti dodediti ca faptuirori, adica cer imposibilul, cer lipsirea cvasi-totala a organrlor de urmarire penala de singurul mijloc de depistare rapida si condamnare a rau-facatorilor si a retelelor din care acestia fac parte.
    Cel mai mare scandal, de impotrivire la supravegherea informationala, il fac infractorii borfasii, baronii depistati si condamnati, toti puscariabilii. Cetatenii cinstiti,necertati cu legea sunt neinteresanti pentru orgaganele de urmarire, platiti tocmai de cei cinstiti.
    • +4 (4 voturi)    
      De ce ai si nu ai dreptate (Vineri, 19 septembrie 2014, 8:26)

      Spiky [utilizator] i-a raspuns lui hotnewsfil

      De ce ai dreptate: din motivele explicate de tine mai sus. De ce NU ai dreptate? Pentru ca, odata existand posibilitatea de accesare efectiva a comunicatiilor, orice shmeker din SRI/CIA o va face, daca va exista interes specific(adica daca Gica Shmex ajuns senator si cunoscand un shefutz in SRI, ii va cere ceva compromitator despre Xulescu. Partea a II-a si deznodamantul: legea este data special pentru asa ceva(adica spionarea cetatenilor), deoarece sunt doua chestii ce pot fi facute de SRI/Politie: triangularea si identificarea posesorului de cartela, si odata facuta asta, chestia este ok, CAT TIMP ACTIUNEA ACEASTA ESTE VALIDATA DE JUDECATOR IN CADRUL UNEI URMARIRI JUDICIARE. Ceea ce SRI si Politia doresc este ca o lege sa ii scuteasca pe ei de 1. eforturi suplimentare si 2. sa aiba posibilitatea strangerii de informatii in mod ilegal despre cetateni(daca Shmex doreste informatii despre Xulescu si acesta are o cartela si nu abonament, pretenarul lui de la SRI/Politie nu poate sa faca nimic, pentru ca eforturile de identificare a cartelei ar fi prea mari si ar bate la ochi, dar daca acea cartela este deja legata de nume, nici o problema dom’ senator, se face.
  • +3 (3 voturi)    
    Acceasi poveste legata de infractori (Vineri, 19 septembrie 2014, 10:26)

    Razva [utilizator]

    Din ce vad mai sus 'sa nu fim speriosi' spune ca doar infractorii vor beneficia de monitorizare. In teorie acesta este scopul urmariri in linie si in dunga. Dar....asa cum si CCR spune, cine imi garanteaza ca nu sunt folosite informatiile si in scopuri personale de catre cei ce au acces la ele pt castig material sau chiar informational. Permanent auzim ca toata lumea spioneaza pe toata lumea.......dar nuuuu....ai nostri doar fix pt infractori vor folosi toata tehnica. in plus, ma gandesc ca toti am putea fi infractori la un moment...asa ca trebuie sa fim monitorizati....preventiv


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă