Mai multi politicieni din UDMR forteaza preluarea unei paduri uriase de la stat printr-un obscur ONG . De-a lungul anilor, demnitarii si consilierii asociatiei s-au folosit de parghiile parlamentare si administrative in interesul propriei organizatii. Miza afacerii: 50 de milioane de euro, scrie site-ul specializat in anchete RISE Project.

O padure a statului cu o suprafata de douazeci de ori mai mare decat Municipiul Miercurea Ciuc a devenit tinta unor politicieni din UDMR intr-un complicat proces de retrocedare. O asociatie privata revendica 21.000 de hectare ale unei foste regii a statului de dinainte de comunism doar pentru ca ii poarta numele: "Bunurile Private Ciuc". ONG-ul a demarat anul trecut un alt proces pentru padure dupa ce in ultimii paisprezece ani demersurile lor s-au blocat in mai multe instante judecatoresti.

Asociatia privata care revendica padurea a fost infiintata in anul 2000 de catre doi secui. Ei s-au ocupat doar de infiintarea asociatiei, cedand-o apoi lui Raduly Kalman Robert, fost deputat UDMR si actualul primar al Municipiului Miercurea Ciuc, si lui Hajdu Gabor, fost ministru al Sanatatii in Guvernul Radu Vasile.

Sediul asociatiei a fost plasat in cladirea organizatiei locale a UDMR din Miercurea Ciuc. Tot acolo isi mai au birourile si senatorii UDMR Tanczos Barna si Korodi Attila (actualul ministru al mediului) - ambii implicati in ultimii doi ani in asociatia privata. Membrii fondatori au pretins la infiintare ca Asociatia "Bunurile Private din Ciuc" este continuatoarea unei foste regii de stat care a functionat inainte de comunism sub acelasi nume si ca, prin urmare, padurea le revine de drept. Ei nu aveau insa un titlu de proprietate, desi legea le impunea ca inainte de infiintare sa prezinte si documentele care sa le certifice dreptul asupra terenurilor forestiere. Pentru acest motiv, instantele le-au respins pana acum solicitarile.

Primarul Raduly Kalman Robert nu a putut fi contactat. In schimb, fostul ministru Hajdu Gabor ne-a spus: "Noi am infiintat proprietarul padurilor, nu am fi avut dreptul sa infiintam administratorul patrimoniului Bunurilor Private din Ciuc si toate demersurile pe care le-am facut sunt legale". Statutul ONG-ului pe care l-a condus il contrazice. Activitatea principala asociatiei a fost inca de la inceput "administrarea fondului forestier al asociatiei".

In 2012, dupa doisprezece ani de eforturi in care n-au obtinut decat un imobil, Raduly Kalman Robert si Hajdu Gabor au cedat conducerea ONG-ului altor politicieni din UDMR. In noul Consiliul Director au intrat, in 17 martie 2012, mai multi membri marcanti ai formatiunii politice: Korodi Attila - senator si actual ministru al Mediului, Tanczos Barna, senator UDMR si fost sef al Agentiei Domeniilor Statului, Biro Albin - membru in Consiliul Autoritatii de Supraveghere Financiara, Rafain Zoltan si Becze Istvan, consilieri judeteni.

Korodi Attila s-a retras in acest an din conducerea asociatiei. El ne-a precizat ca si-a dat demisia cand a devenit din nou ministrul mediului.

Consilierii asociatiei

Cei doi consilieri judeteni au incercat sa rezolve problema administrarii bunurilor asociatiei cu putin timp inainte de intrarea lor in conducerea ONG-ului. Au promovat un proiect de hotarare pentru infiintarea unei noi asociatii, dar de drept public, care sa administreze bunurile revendicate de asociatia privata. La acel moment, ONG-ul nu obtinuse decat un imobil in Miercurea Ciuc - o cladire in care functioneaza un orfelinat.

Becze si Rafain il imputerniceau pe presedintele Consiliul Judetean, Borboly Csaba, sa se ocupe de infiintarea noii asociatii publice: "Se insarcineaza presedintele CJ Harghita cu demararea demersurilor legale pentru constituirea unei asociatii de dezvoltare intercomunitara, care se va infiinta cu unitatile administrativ teritoriale in vederea realizarii unor proiecte necesare dezvoltaraii zonale ale membrilor, prin gestionarea/exploatarea unor bunuri de interes public local si judetean, care apartineau si apartin Bunurilor Private din Ciuc", se arata in expunerea de motive a celor doi consilieri judeteni.

Hotararea Consiliului a fost discutata in 16 martie 2012, cu o zi inainte de intrarea celor doi consilieri in conducerea asociatiei private. Prefectura a atacat apoi decizia Consiliului Judetean, iar magistratii au anulat-o pe motiv ca nu este legala.

"Nu a fost conflict de interese"

Borboly Csaba, presedintele Consiliului Judetean Harghita, sustine ca nu a existat un conflict de interese in demersul colegilor sai pentru infiintarea asociatiei intercomunitare.

Reporter: Credeti ca Becze Istvan si Rafain Zoltan au fost intr-un conflict de interese cand au incercat sa infiinteze asociatia de dezvoltare intercomunitara "Bunurile Private din Ciuc" in timp ce erau si in Consiliul Judetean?

Borboly Csaba: Nu cred ca cineva intra in conflict de interese atata timp cat n-are de ce sa intre in conflict pentru ca asociatia n-a fost infiintata.

Reporter: Daca asociatia ar fi fost infiintata, atunci ar fi fost in conflict de interese.

Borboly Csaba: Atunci aveau 15 zile conform legii sa decida unde lucreaza mai departe.

RISE Project l-a intrebat pe unul dintre cei doi consilieri acelasi lucru. Cand a auzit intrebarea, Becze Istvan a inchis telefonul.

Nu a fost singurul caz in care cei care au condus asociatia au incercat sa-si foloseasca functiile publice pentru a favoriza asociatia, in interes personal.

Lege pentru propria organizatie

Ca parlamentar, Raduly Kalman Robert a promovat in 2001 o initiativa legislativa care ar fi adus beneficii substantiale chiar asociatiei sale. Propunerea deputatului Raduly avea ca scop amendarea Codului Silvic in favoarea celor care revendicau paduri de la statul roman dar nu intrasera inca in posesia lor - asa cum era si cazul organizatiei lui. Pe scurt, propunerea lui Raduly impunea Regiei Nationale a Padurilor sa cedeze beneficiile de pe urma valorificarii masei lemnoase celor care urmau sa fie pusi in posesie.

"Pana la retrocedarea unor terenuri forestiere din administrarea Regiei Nationale a Padurilor, [...] in proprietate privata, respectiv pana la punerea in posesie conform prevederilor Legii 1/2000, Regia Nationala a Padurilor are obligatia sa execute lucrarile tehnice silvice [...] acordand proprietarilor beneficilul rezultat din valorificarea masei lemnoase. Valorificarea masei lemnoase, a altor produse nelemnoase si decontarea cheltuielilor aferente lucrarilor tehnice silvice si a celor impuse de regimul silvic se va face cu acordul viitorilor proprietari", este precizat in articolul 17.1 pe care Raduly voia sa il introduca la acea vreme in lege.

Proiectul sau nu a fost aprobat de Parlament. Expertii silvici consultati de RISE Project sustin ca o astfel de prevedere ar fi adus anual asociatiei venituri de pana la treizeci de milioane de euro din exploatarea legala a lemnului. Specialistii mai sustin ca valoarea de piata a padurii depaseste astazi 50 de milioane de euro.

Citeste articolul integral pe site-ul RISE Project.