Presedintele Traian Basescu a declarat, vineri, la o intalnire cu ambasadorii romani, ca "e extrem de clara o escaladare majora a actiunilor Rusiei in favoarea separatistilor din estul Ucrainei, exista riscul rasturnarii raportului de forte in favoarea Federatiei Ruse" si a anuntat ca va cere la Consiliul European de simbata intarirea sanctiunilor impuse deja Rusiei in domeniile financiar, energetic si militar. Basescu a cerut aliatilor din UE si NATO sa inceapa furnizarea de armament catre militarii ucraineni, pentru a contracara implicarea Rusiei alaturi de separatistii din estul si sud-estul Ucrainei. "Statele democratice trebuie sa depaseasca momentul declaratiilor de bune intentii. Armata ucraineana s-a saturat de cite casti si cite arme neletale a primit", a spus Basescu.

Presedintele Traian Basescu a declarat, vineri, la o intalnire cu ambasadorii romani, ca "E extrem de clara o escaladare majora a actiunilor Rusiei in favoarea separatisilor din estul Ucrainei, existand riscul rasturnarii raportului de forte in favoarea Federatiei Ruse."

"Deja se implineste o saptamana de cand Federatia Rusa a inceput sa introduca masiv tehnica militara si specialisti pentru operarea acelor echipamente. Riscul major este rasturnarea raportului de forte in favoarea separatistilor. Daca discutam foarte cinstit, este rasturnarea raportului de forte in favoarea Federatiei Ruse, care intretine si construieste acest conflict. Daca statele UE , stalele NATO, nu vor trece rapid la sprijinirea armatei ucraineen cu echipamente necesare cu care sa faca fata Federatiei Ruse, sansele Guvernului de la Kiev de a pune sub control estul Ucrainei devin iluzorii. Continuarea luptelor in estul Ucrainei risca sa se transforme intr-un macel", a declarat seful statului.

Cele mai importante declaratii ale sefului statului:

Statele democratice trebuie sa depaseasca momentul declaratiilor de bune intentii. Armata ucraineana s-a saturat de cite casti si cite arme neletale a primit.

E timpul - daca vrem sa dam o sansa poporului ucrainean - trebuie sa actionam la fel ca Federatia Rusa. Adica sa punem la dispozitia armatei ucrainene orice mijloce pot fi disponibilizate pentru a-i ajuta in aceasta lupta.

Nivelul de sanctiuni impotriva Rusiei trebuie reevaluat.

Trebuie reevaluat pentru ca sanctiunile s-au adoptat la un moment in care Rusia avea inca o oarecare decenta in aprovizionarea cu armament modern si specialisti a separatistilor. Rusia si-a asumat fara posibilitatea de a nega - chiar daca diplomatia neaga - evidenta problelor din teren arata fara echivov ca Rusia a trecut la o cu totul alta etapa.

Ca atare, pozitia mea miine la COnsiliul European va fi indreptata spre sprijinukl Ucrainei cu armamanet cu care sa poata face fata agresiunii Rusiei, agresiune materializata in asa-numitul razboi hibrid.

Rusia inventeaza orice se poate inventa pentru a destabiliza o tara vecina.

Voi sustine ideea ca statele UE si NATO trebuie sa treaca la faza punerii la dispozitie a mijloacelor armate necesare armatei ucrainene.

Voi sustine sanctiuni financiare, in sectorul energetic si militar.

Nu mai putem continua sa ducem la bun sfirsit contractele pentru echipamente militare pe care le au diverse state cu armata rusa, atita timp cit aceste echipamente se indreapta impotriva democratiei, unui stat independent.

La summitul NATO din Marea Britanie vom sustine - ce facem si acum la nivel diplomatic de peste 30 de zile- consolidarea flancului estic al Aliantei.

In momentul de fata Romania e tara care are cel mai mare numar de trupe SUA din toate tarile estice, si interesul nostru major este o prezenta a fortelor navale NATO in Marea Neagra.

Avem 2 baze: Kogalniceanu si Deveselu.

In acelasi timp e clar ca in Marea Neagra elemente majore de riscuri de securitate vor veni din zona diferentei mari de capacitati navale dintre Rusia si tari ca Romania sau Bulgaria.

O prezenta navala consolidata a aliantei NATO va fi obiectivul nostru major.

Romania nu este un promotor al anularii Tratatului care vizeaza echilibrele de tehnica militara si trupe intre Rusia si NATO.

Optiunea noastra nu este pentru mari baze militare - avem baze militare - dar o prezenta navala e foarte importanta.

Sigur, nu sintem impotriva unui comandament NATO pe teritoriul Romaniei.

Grija pentru mentinearea tratatului CFE trebuie pastrata, pentru ca altfel se pot strica echilibrele.

Tratatul de la Montreux limiteaza in timp prezenta navelor militare ale altor state in Marea Neagra. O nava a unui stat ne-riveran poate ramine 21 de zile in Marea Neagra, dar aceasta rotatie a unor nave cu capabilitati majore ce pot descuraja idei ale unui bolnav care crede ca poate reface zonele de influenta ale URSS trebuie sa existe.

Nu avem un pericol pentru Romania in mod rational. Dar trebuie sa ne pregatim si pentru irational. Daca privim in jurul Marii Negre constatam o salba de conglicte inghetate, Ucraina e si ea. E inca un conflict extrem de fierbinte.

Personal, cred ca obietivul Rusiei e sa transforme acest conflict intr-un conflict inghetata, ca sa poata controla evolutia viitoare a Ucrainei - accesul in NATO sau UE al Ucrainei.

La randu-i, Romania trebuie sa-si revizuiasca imediat politica de finantare a armatei. Este adevarat, a fost criza economica la nivelul UE care a afectat si Romania puternic. Nu mai sintem in criza din 2009-2010 si poate ca decit sa pompam bani catre primari ca sa aduca voturi in campanie, mai bine punem bani la dispozitia Armatei.

Nu putem spune: suntem in NATO, sa vina americanii sa ne apere, ca noi avem buget redus.

Presedintele Obama in doua intilniri a precizat ca SUA vor face eforturi maxime, dar e obligatia statelor din Europa Centrala si de Est sa-si mareasca bugetele pentru aparare ca sa fie parteneri viabili.

Nu putem transforma nici constitutional, nici moral, responsabilitatea apararii catre SUA.

Mi se pare inacceptabil sa stabilesti ca prioritate alimentarea primarilor pentru campanie si sa nu te uiti la nevoile armatei.

Concluzie: pozitia la Consiliul European si Summitul NATO: o noua etapa de sanctuni financiare, energetice, militare pentru Rusia si sprijin pentru armata ucraineana.

Alte subiecte: Romania a inteles ca nu se poate decupla de Eurogrup. Va pot informa ca au fost discutii extremd e importante la ultimul Consiliu European inc are marea dezbatere a fost relaxarea sau mentinerea masurilor de consolidare fiscala. Concluzia a fost ca la nivelul UE se vor mentine politicile de consolidare fiscala.

As traduce asa acest lucru: Europa a inteles ca nu mai poate asigura bunastarea cetatenilor pe datorie, din imprumuturi care ajung la scadenta si nu pot fi rostogolite la nesfirsit. Aceasta politica a luat sfirsit si trebuie sa trecem la politicile de consolidare care sa ne permita cresterea competitivitatii UE.

La final de mandat esti mult mai liber, asa ca o spun fara ezitare: daca UE nu va intelege sa renunte la povestea Europei sociale in favoarea unei povesti noi, Europa competitiva, ne pregatim sa reducem constant nivelul de trai al cetatenilor.

Diferenta dintre competitivitatea UE si SUA creste continuu in favoarea SUA. La fel si competitivitatea Chinei creste fata de cea a UE - luate globale. Nu ma refer la Germania, care e o insula de competitivitate.

Cred ca Romania trebuie sa-si asume in continuare ideea competitivitatii. Aici nu sunt asa de pesimist.

Investitiile facute in ultimele decade arata o Romanie in crestere de competitivitate - macar daca ne uitam la export.

Cei care ofteaza dupa trecuta industrie a Romaniei, va dau 2 cifre: In 1990, am exportat de 10 mld. dolari. Anul trecut am exportat de 50 miliarde euro.

Conditiile economice sunt deteriorate, va trebui ca Guvernul dupa alegeri sa faca o analiza sa vada de ce avem o prabusire a investitiilor straine directe.

Mai exista un element de optimism: circa 30% este productie industriala in Ro, comparativ cu 17-18% media in UE. Daca am mentine aceste echilibre si am fi putin mai eficienti in a crea conditii investitiilor straine directe.

Aceasta politica pe care noi am avut-o de a ne mentine conectati la Zona euro prin adoptarea tuturor masurilor impuse cred ca-si va arata binefacerile cind Romania va intra in zona euro - la 1 ianuarie 2019, potrivit planificarii.

Avem de rezolvat problema legata de societatile comerciale, de activitatile de servicii care inca sint in proprietatea statului. Avem partea privata de economie care e competitiva, si avem partea de stat din economie si care e neperformanta. Nu va mai dau exemple cu CFR, Posta Romana, Oltchim.

In relatia cu UE avem of-ul nostru national - MCV, pe care il consider un element de progres pentru evolutia pozitiva a Justitiei si statului de drept.

Daca privim la ultimul raport, constatam ca institutiile sint cotate pozitiv - DNA, DIICOT, Inalta Curte, ANI. Marea problema o avem in zona politica si trebuie inteles de toate partidele: protejarea ministrilor si parlamentarilor prin votul Parlamentului inseamna un amestec in treburile Justitiei. Aici trebuie sa progresam. Dvs ca ambasadori, consuli - va rog sa cititi raportul MCV si sa spuneti ca institutiile sint corect cotate. Singura mare problema o avem in zona politcului, unde va trebui muncit mai mult cu constiinta parlamentarilor.

Protejarea unor politicieni de catre procurori e de neinteles pentru statele UE si NATO. Aici avem probleme.

Relatia transatlantica:

Aici, in 2011, cind s-a convenit Parteneriatul strategic cu SUA cred ca a fost facut un pas fundamental.

Nu este un simplu Parterneriat Strategic care sa vizeze securitatea nationala, ci vizeaza o ampla arie de interes comun - investitii (ne trebuie un mediu investitional corespunzator si nu introducere de taxe peste noaopte), educatia, cercetarea, mediul, cultura. Este cel mai complet Parteneriat Strategic pe care il are Romania. Conditia valorificarii lui este lipsa coruptiei, stat de drept si mediu investitional.

In toate discutiile pe care le am cu demnitari americani rezulta o deschidere majora, dar cu respectarea celor 3 conditii.

Vecinatate:

Trebuie sa recunoastem ca in cei 10 ani de mandat, poltiica externa a fost focusata pe Republica Moldova, repunerea pe agenda a interesului Romaniei pentru Basarabia.

Romania a facut eforturi mari diplomatice si financiare pentru ca apropierea de Moldova sa se produca.

La inceputul mandatului, 8% din cetatenii Moldoveni erau favorabili relatiei sau unirii cu Romania. Astazi, aproape 50% din populatie e pentru consolidarea relatiei.

E un progres care vine in primul rind din politica de recunoastere a dreptului la cetatenie.

Cele 5.500 de burse acordate de Romania tinerilor au fost un alt element de apropiere.

Cand le-a fost greu cu inundatiile, Romania a construit 800 de case noi in Moldova, a facut si Biserica de la Soroca, in stil maramuresean.

Contributia esentiala a fost si batalia dusa de Romania pentru ca Moldova sa semneze Acordul de asociere cu UE. A fost o batalie diplomatica dura. Cind am inceput sa particip la Consiliul European, Republica Moldova nu exista in documentele UE.

Esential e sa continuam sa furnizam creditul nerambursabil de 100 mil euro in etape catre Moldova. Am finalizat linia de 100 kilvolti, s-a finalizat gazoductul - e adevarat ca nu putem furniza deocamdata decit jumatate de miliard de metri cubi, trebuie sa ajungem la 4 miliarde, sa prelungim gazoductul pina la Chisinau, dar e un inceput. Gazoductul, desi semnat in 2011, a durat pina cand si UE a pus la dispozitie resursele financiare pentru constructia pe teritoriul Moldovei.

E important sa fie o prioritate interconectarea la energie electrica si gaze naturale. Avem de unde furniza energie electrica, si daca Dumnezeu ne ajuta, din 2019 vom putea acoperi integral necesarul Moldovei pentru gaze. Totul e sa avem infrastructura gata. Aici, guvernul si diplomatia noastra trebuie sa stea aproape de viitoarea Comisie Europeana ca sa finanteze lucrarile de pe teritoriul Moldovei.

S-a dat atentie romanilor din Serbia. Avem probleme mari cu guvernul de la Belgrad cu recunoasterea vlahilor ca minoritari romani si acordarea de drepturi. Dar sint convins ca usor-usor insistenta diplomatilor nostri va largi spectrul de bunavointa al Belgradului.

Romanii din Ucraina. Cea mai dificila perioada a intentiei noastre de a rezolva cit de cit problema minoritatii romanesti a fost perioada domnilor Iusceko si Timosenko, care - din cauza unui nationalism exacerbat - ajunsesera sa opreasca la granita si cartile romanesti.

Am avut o palpaire de lipsa de responsabilitate a noii puteri de la Kiev, cand primul lor gind a fost sa elimine drepturile minoritatilor. Atunci am avut discutii extrem de serioase cu premierul Iateniuk la Bruxelles, caruia i-am cerut categoric sa nu se promulge legea, si nu s-a promulgat.

Dar pentru minoritarii romani din Ucraina mai sint multe de facut. Nu e momentul cel mai bun, Ucraina se pregateste de alegeri anticipate, dar apoi problema trebuie luata in serios.

Poate ca si eu uneori am folosit uneori neadecvat termenul de "razboi la frontiera", vad ca s-a impamintenit in mass-media. E adevarat ca avem cea mai lunga frontiera cu Ucraina, dar pentru populatie vreau sa faca precizarea - Lugansk si Donetk sunt la o mie de km de frontiera Romaniei.

Faptul ca avem o tara destabilizata la frontiera are riscuri.

Afganistan:

Alt capitol: participarea noastra in Afganistan, unde Romania a probat ca este furnizor de securitate. Pe 3 septembrie, vom da un alt raspuns la o noua solicitare legata de Agfanistan, securizarea Aeroportului din Kandahar, vom mentine 400 de militari. Vom trece prin CSAT decizia.

Din Afganistan plecam, dar nu de tot. Vom ramine cu responsabilitati la Kandahar.

Parteneriatele strategice:

Nu as relua subiectul cu SUA, dar avem citeva documente semnate si atrag atentia ca ele ne creeaza oportunitati. Parteneriat strategic cu Polonia, cu Turcia, cu Koreea de Sud, cu Azerbaidjan - care e cheie in eventuala punere in aplicare a proiectului AGRI.

Diaspora:

Inca facem prea putin pentru romanii de-afara, me refer la romanii care dupa liberalizarea circulatiei se afla in Italia, Spania, Franta, Germania, Marea Britanie, Irlanda, SUA.

Va trebui sa facem mai mult, chiar daca intre timp le-am dat repreznetare in parlament, chiar daca in ultimii ani s-a marit consistent numarul de sectii de vot, chiar daca statul roman a sprijinit constructia de biserici in strainatate, inca avem foarte multe de facut.

Eu cred ca romanii din diaspora noua trebuie tinuti aproape de tara - mama.

Privesc la cum a devenit lumea in ultimii ani: tot mai nesigura, chiar daca la un moment dat NATO a avut interventii militare. Iata ca in urma interventiilor, lucrurile nu au fost rezolvate. A cazut un dictator ca Saddam sau gadaffi, dar nu ne-am pus problema ce punem in loc. Mubarak a fost inlocuit de Fratia Musulmana. E clar ca pe viitor Romania trebuie sa fie extrem de ferma in a spune: va sintem aliati, dar vrem sa stim ce punem in loc atunci cind intervenim pentru schimbarea unui regim.

In opinia mea, dincolo de emotivitatea generata de conflictul din Ucraina, cel mai mare pericol pentru lumea crestina, pentru stabilitatea lumii, este Statul Islamic. Au oameni infiltrati peste tot, o ideologie care prinde la tineret, au o finantare colosala. Cand se va defini o strategie pentru combaterea acestui flagel, Romania va trebui sa fie parte a strategiei, pentru ca pericolul expansiunii catre Balcani este major.

Acum, catre sfirsitul mandatului, sint mai constient ca oricind ca primii care trebuie sa aiba capabilitati ca sa se apere trebuie sa fie romanii, apoi vin americanii, britanicii, francezii sa ne apere.

SUA si-a asumat zona Asia-Pacific, care consuma resurse uriase. Privim la Iran, tot SUA trebuie implicate, la fel in Orientul Mijlociu. Este totusi o singura tara, nu poate apara singura toata lumea democratica, daca la rindul ei lumea democratica nu face eforturi sa se apere singura.