Tratatul bilateral nu da Ungariei dreptul de a cere Romaniei sa ia masuri in privinta autonomiei teritoariale pe criterii etnice, a precizat, vineri, purtatorul de cuvant al MAE, Brandusa Predescu, in replica la o serie de declaratii de la Budapesta pe aceasta tema.

"Pozitia pe care ministrul roman de Externe a exprimat-o ieri (joi, la Izvorul Muresului - n.red.) este cat se poate de clara si nu este cazul sa o explicam suplimentar: tratatul politic bilateral de buna vecinatate din 1996, conform art 15. si anexei la tratat, nu da dreptul Ungariei sa ceara Romaniei sa adopte masuri care sa implice autonomia teritoriala pe criteriu etnic sau drepturi colective pentru minoritati, iar Ungaria a acceptat acest lucru prin textul tratatului. Acesta este singurul aspect cu privire la care se poate spune ca autonomia este o chestiune bilaterala", a declarat Brandusa Predescu intr-un comunicat, potrivit Mediafax.

Purtatorul de cuvant al MAE sugereaza partii ungare "sa citeasca Tratatul cu atentie si sa respecte prevederile sale". "In ceea ce priveste relatia Romaniei cu cetatenii sai, aceasta nu priveste niciun alt stat, inclusiv Ungaria", a punctat Predescu.

Pe de alta parte, purtatorul de cuvant precizeaza ca Ministerul de Externe de la Bucuresti a luat nota de faptul ca MAE ungar sustine, prin purtatorul sau de cuvant, ca "initiativele Ungariei nu vizeaza obtinerea autonomiei teritoriale", ceea ce reprezinta "un progres fata de discursul recent din Romania al premierului Orban, care spunea ca: "Daca maghiarii din Transilvania ar ajunge in situatia in care sa nu primeasca de la statul roman resursele care li se cuvin, atunci pot conta pe sustinerea Ungariei (¬). De multe ori, in Occident, disputa pe tema autonomiei este si o problema financiara".

Ministrul de Externe, Titus Corlatean, spune ca declaratiile decidentilor politici din Ungaria care indeamna la autonomii pe criteriul etnic pun sub semnul intrebarii valabilitatea tratatului politic bilateral dintre Romania si Ungaria, putand insemna chiar o "violare" a acestuia.

"Fiecare declaratie a unui decident politic din Ungaria care indeamna la drepturi colective si la autonomii teritoriale pe criteriul etnic aici, in Romania, formulate nu o data pe teritoriul romanesc, inseamna, in cel mai bun caz, un mare semn de intrebare pus asupra valabilitatii tratatului politic bilateral dintre Romania si Ungaria, chestiune foarte grava sau poate insemna chiar o violare, o contestare a acestui tratat", a declarat, joi, la Universitatea de vara de la Izvoru Muresului, ministrul de Externe, Titus Corlatean.

El le-a sugerat oficialilor din Ungaria sa reciteasca tratatul politic de baza si sa respecte angajamentul international asumat "solemn" de statul ungar, afirmand ca regula stabilita in plan international prin tratate, prin normele juridice obligatorii, este ca statul pe teritoriul caruia traiesc minoritatile este singurul care are dreptul si obligatia de a gestiona situatia de pe teritoriul sau si de a adopta masuri care sa asigure prezervarea identitatii minoritatilor, sarcina de care statul roman "s-a achitat cu brio" devenind un model in Uniunea Europeana.

"Aceasta tema, care este o tema artificiala, a asa-numitei autonomii a Tinutului Secuiesc, nu poate fi acceptata nici politic, nici juridic, nici in sensul realitatilor administrative si din punctul de vedere al declaratiilor pe care decidentii politici ungari le fac fie in Ungria, fie in Romania. Articolul 15 si anexa tratatului asupra caruia am convenit de comun acord spune, pe scurt, ca in relatia bilaterala nu acceptam drepturi colective si autonomii pe criterii entice", a precizat ministrul de Externe.

Ministrul de Externe, Titus Corlatean, a afirmat, joi, ca declaratiile decidentilor politici din Ungaria care indeamna la autonomii pe criteriul etnic pun sub semnul intrebarii valabilitatea tratatului politic bilateral dintre Romania si Ungaria, putand insemna chiar o "violare" a acestuia.

"Fiecare declaratie a unui decident politic din Ungaria care indeamna la drepturi colective si la autonomii teritoriale pe criteriul etnic aici, in Romania, formulate nu o data pe teritoriul romanesc, inseamna, in cel mai bun caz, un mare semn de intrebare pus asupra valabilitatii tratatului politic bilateral dintre Romania si Ungaria, chestiune foarte grava sau poate insemna chiar o violare, o contestare a acestui tratat", a declarat, joi, la Universitatea de vara de la Izvoru Muresului, ministrul de Externe, Titus Corlatean.

El le-a sugerat oficialilor din Ungaria sa reciteasca tratatul politic de baza si sa respecte angajamentul international asumat "solemn" de statul ungar, afirmand ca regula stabilita in plan international prin tratate, prin normele juridice obligatorii, este ca statul pe teritoriul caruia traiesc minoritatile este singurul care are dreptul si obligatia de a gestiona situatia de pe teritoriul sau si de a adopta masuri care sa asigure prezervarea identitatii minoritatilor, sarcina de care statul roman "s-a achitat cu brio" devenind un model in Uniunea Europeana.

"Aceasta tema, care este o tema artificiala, a asa-numitei autonomii a Tinutului Secuiesc, nu poate fi acceptata nici politic, nici juridic, nici in sensul realitatilor administrative si din punctul de vedere al declaratiilor pe care decidentii politici ungari le fac fie in Ungria, fie in Romania. Articolul 15 si anexa tratatului asupra caruia am convenit de comun acord spune, pe scurt, ca in relatia bilaterala nu acceptam drepturi colective si autonomii pe criterii entice", a precizat ministrul de Externe.

In replica, Anna Nagy, purtatorul de cuvant al MAE ungar, a precizat, vineri, ca problematica acordarii autonomiei nu incalca Tratatul de baza romano-ungar, in contextul in care documentul stipuleaza ca situatia minoritatilor etnice este o chestiune bilaterala.

"Ungaria a aratat foarte clar ca situatia minoritatii maghiare din Romania nu reprezinta o afacere interna a Romaniei, iar fostul ministru de Externe Janos Martonyi a reiterat acest lucru cu ocazia vizitei la Bucuresti efectuate in martie anul trecut", a subliniat Anna Nagy.

"In privinta autonomiei, Guvernul Romaniei risca sa declanseze dispute cu propriii cetateni mai degraba decat cu Ungaria, dat fiind ca este vorba de un efort facut in principal de cetateni romani de etnie maghiara", a adaugat oficialul ungar.

"Totusi, istoria arata ca autonomia nu poate fi obtinuta fara sustinerea statului-mama", continua Anna Nagy, precizand ca "initiativele Ungariei nu vizeaza obtinerea autonomiei teritoriale". "Acest lucru este adesea interpretat gresit de partea romana", insista oficialul ungar.