Ultimele scandaluri legate de clanul Bercea Mondial şi promovarea lor pe televiziuni deteriorează percepţia relaţiilor interetnice din România, se arata intr-un sondaj IRES (Institutul Roman de Evaluare si Strategie) realizat pentru Digi 24. Astfel, indicatorii care măsoară percepţia despre discriminare s-au modificat drastic faţă de anul trecut, iar acceptabilitatea romilor a scăzut în ultimele zile. Creşte astfel nivelul de intoleranţă faţă de romi.

Perceptii cu privire la fenomenul de discriminare fata de romi

În general, românii cred că discriminarea romilor în România are un nivel moderat:

  • 43% dintre participanţii la studiul IRES cred că romii sunt mult şi foarte mult discriminaţi
  • 55% susţin că nivelul discriminării este unul mai degrabă redus.

Tendinţa cu privire la nivelul discriminării este în scădere faţă de 2013, când IRES a efectuat un studiu cu privire la fenomenul discriminării pentru Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării (CNCD).

Respondenţii apreciază că discriminarea cu privire la romi se manifestă mai pregnant în spitale (44%) şi locuri publice (43%), urmate de şcoală (37%) sau locul de muncă (31%). În toate aceste domenii, compasiunea si interpretarea unei situaţii de discriminare a scăzut faţă de studiul realizat de IRES pentru CNCD în 2013, scădere generată de impactul mediatizării scandalului Bercea Mondial.

Acest scandal intens mediatizat deteriorează percepţia privind discriminarea romilor, aproape jumătate dintre cei care considerau, în 2013, că romii sunt discriminaţi în Romania şi-au schimbat această părere, o scădere drastică asociată cu creşterea intoleranţei faţă de această etnie.

Perceptie asupra clanurilor mafiote sau de crima organizata si impactul acestora asupra populatiei

Aproximativ o cincime dintre români spun că în localitatea în care locuiesc există clanuri mafiote/de crimă organizată (23%) sau grupări de romi cu afaceri ilegale sau care terorizează populaţia (26%).

Studiul arată că există o tendinţă de distanţare socială a celor intervievaţi pe măsură ce ei sunt puşi în situaţia de a recunoaşte interacţiunea directă cu aceste grupări. Doar 5% dintre cei intervievaţi recunosc că au interacţionat cu astfel de grupări. Interacţiunea este mai ridicată în rândul bărbaţilor, a tinerilor a celor cu studii superioare, din mediul urban şi din localităţi din regiunea Moldovei.

Doar 1 din 10 respondenţi spun că au avut personal de suferit din cauza acţiunilor unor astfel de grupări. În această categorie, se regăsesc mai mult bărbaţii şi respondenţii cu rezidenţe în Sudul ţării şi în Moldova.

În acelaşi timp, sentimentul de frică provocat de existenţa acestor tipuri de grupări este ridicat, 60% dintre români declară acest sentiment, adică 6 din 10 participanţi la studiu spun că se tem de astfel de grupări. Sentimentul de frică este mai acut în rândul femeilor, în rândul respondenţilor cu studii medii şi elementare şi cu rezidenţa în regiunea de Sud a ţării şi a Moldovei. Perdsoanele in varstă sunt cele mai afectate de acest sentiment în timp ce romanii cu studii superioare gestioneaza cel mai bine acest sentiment de insecuritate. În Transilvania şi Banat, percepţia insecurităţii generate de criminalitatea romilor este cu 10% mai mică decât în celelalte regiuni.

  • Vezi analiza datelor si sondajul complet in documentele atasate