Tribunalul Bucuresti precieaza in motivarea pentru arestarea preventiva a lui Mircea Basescu si a lui Marian Capatana ca inregistrarile convorbirilor inculpatilor au fost certificate ca probe si acestea arata ca cei doi inculpati aveau intentia de ascundere a realitatii. Acestia au recunoscut in declaratii ca s-au intalnit cu persoanele despre care se spune ca au “cumparat influenta” si primirea banilor, insa ei sustin ca este vorba de un imprumut.

Judecatorul de drepturi si libertati afirma in document ca faptele presupus săvârşite de inculpaţi “sunt de natură să provoace o puternică rezonanţă în cadrul societăţii; în consecinţă, lipsa unei reacţii prompte a sistemului judiciar şi lăsarea inculpaţilor în libertate la momentul procesual de faţă ar induce perturbări grave ale disciplinei publice”.

Judecatorul invoca "optica" celor doi inculpati in care "dreptatea" si "libertatea" au devenit o "marfă ce se poate cumpăra şi vinde".

• Vezi motivarea in documentul atasat
  

Fragmente din motivarea TB:

• Judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că în cauză există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii ar fi săvârşit infracțiunile pentru care sunt cercetaţi
• Pe baza acestora judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că, în ciuda atitudinii de negare a săvârşirii vreunei infracţiuni, probele administrate fundamentează suspiciunea rezonabilă a săvârşirii de către aceştia a activităţii pretins infracţionale reţinute în sarcina lor
• Judecătorul are în vedere înregistrările convorbirilor purtate de inculpaţi cu martorii denunţători, transcrise în conţinutul proceselor-verbale aflate la dosar, dar şi înscrisuri, precum şi declaraţii, inclusiv ale inculpaţilor care prin faptul contrazicerii lor de către alte mijloace de probă atestă intenţia acestora de ascundere a realităţii.
• În ceea ce priveşte înregistrările puse la dispoziţia organelor de urmărire penală de către denunţători, al căror caracter legal şi a căror utilizare ca probe, a fost contestată de către inculpaţi, judecătorul de drepturi şi libertăţi priveşte această contestare ca lipsită de temei
• Respectivele înregistrări, supuse exigenţelor legale ce reglementează supravegherea tehnică, ca metodă specială de cercetare, au fost ulterior certificate de procuror conform reglementărilor în materie. Susţinerile apărării, în sensul inadvertenţelor de natură a releva lipsa de autenticitate şi caracterul posibil contrafăcut al înregistrărilor, nu se bazează pe elemente faptice ori concrete care să contureze o îndoială veridică asupra caracterului autentic sau complet al acestora. De altfel, pe parcursul cercetărilor în cauză se poate proceda la verificarea acestui caracter, în măsura în care se va aprecia ca fiind utilă, pertinentă şi concludentă o probă ştiinţifică care să aibă un asemenea obiectiv.
• Prin chiar declaraţiile lor, inculpaţii au recunoscut că au existat acele întâlniri cu persoanele despre care se susţine că au „cumpărat influenţa”, precum şi aceea că s-a remis suma de bani ce ar forma, în opinia parchetului, obiectul traficului de influenţă, însă această sumă ar fi fost primită cu titlu de împrumut de către inculpatul C.M.A. (Marian Capatana). În dovedirea acestui caracter legitim al primirii banilor s-a încercat acreditarea ideii că respectiva sumă ar fi fost destinată participării la o licitaţie organizată în vederea vânzării utilajelor şi licenţei de producţie la societatea A..
• Împrejurarea că nu există un înscris care să ateste încheierea unui astfel de contract de împrumut ori martori care să declare despre această convenţie, context în care împrumutătorilor le-ar fi fost practic imposibil să dovedească achitarea vreunei sume de bani către inculpatul C.M.A., iar acesta nu ar fi avut nici un temei juridic în baza căruia ar fi putut fi obligat la restituirea acestei sume de bani (în condiţiile în care suma totală vizată se ridică la 600.000 euro, între părţi nu există o relaţie apropiată, nu s-a stabilit cu ocazia „acordării împrumutului” o dată scadentă ori plata vreunei dobânzi, deşi chiar inculpatul C.M.A.a afirmat despre persoanele respective că s-ar ocupa cu ….), precum şi aceea că respectivii bani au fost daţi cu … luni înainte de organizarea licitaţiei şi nu au fost folosiţi, potrivit propriilor susţineri ale inculpatului C.M., în acest scop, lipsesc de credibilitate aceste apărări.
• Ele sunt contrazise şi de discuţiile înregistrate şi redate în procesele-verbale aflate la dosarul de urmărire penală din conţinutul cărora rezultă că banii au fost primiţi pentru a fi utilizaţi de către o persoană care a lăsat să se creadă că are influenţă asupra magistraţilor investiţi cu soluţionarea cauzei în care era judecat A.S.sau a celor chemaţi să soluţioneze diferite cereri în legătură cu arestarea preventivă a acestuia.
• Implicarea inculpatului B.M. (Mircea Basescu) şi împrejurarea că acesta a primit parte din suma respectivă în scopul de a-şi vinde influenţa asupra unor funcţionari însărcinaţi cu atribuţii referitoare la eliberarea lui A.S. (Sandu Anghel), în accepţiunea textului art. 291 CP, rezultă cu claritate din declaraţiile martorilor şi din procesele verbale de redare a înregistrărilor ambientale şi telefonice (…). Maniera în care a fost abordată de către interlocutori problema legată de sprijinul pe care inculpatul B.M. a înţeles să îl acorde, nu lasă echivoc asupra naturii demersurilor pe care acesta susţinea că le face, afirmaţiile sale privitoare la pedepse şi soluţii procedurale fiind de natură a-l convinge pe cumpărătorul de influenţă de realitatea acestora.
• Existenţa, în paralel, a unor demersuri ale inculpatului B.M. în sensul semnalării către organele judiciare a exercitării de presiuni asupra sa din partea membrilor familiei numitului „ B.M.” nu este incompatibilă cu acţiunile presupus ilicite ale acestuia, fără a avea relevanţă, sub acest aspect, momentul în care s-au făcut respectivele demersuri şi forma sub care s-au concretizat.
• Din materialul probator existent la dosar, judecătorul de drepturi şi libertăţi  consideră că există în cauză probe care conduc la o presupunere rezonabilă că în perioada …2011 – ….2012 inculpatul B.M. a primit suma de 250.000 euro de la A.F. (Florin Anghel), prin intermediul lui C.M.A., în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă magistraţii investiţi cu soluţionarea cauzei referitoare la infracţiunea săvârşită de A.S., precum şi a altor cereri incidente în respectiva cauză, în scopul de a obţine o hotărâre favorabilă lui A.S., fie condamnarea la o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate,  pentru faptul că a intermediat remiterea banilor, C.M.A. însuşindu-şi  suma de 350.000 euro din totalul de 600.000 euro primit de la A.F..
• O analiză riguroasă se impune în verificarea cerinţei subsecvente a textului legal mai sus enunţat (art. 223 alin. 2 din N.C.pr.pen.), respectiv, privarea de libertate a inculpaţilor este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
• Din acest punct de vedere, judecătorul de drepturi şi libertăţi se raportează, pe de o parte, la criteriile enunţate chiar de legiuitor, respectiv, gravitatea faptei presupus săvârşite, modul şi circumstanţele de comitere a acesteia, anturajul şi mediul din care provin inculpaţii, antecedentele lor penale, alte împrejurări privitoare la persoana acestora.
• Pe de altă parte, astfel cum s-a arătat în mod constant în doctrină şi jurisprudenţă, are în vedere că ordinea publică înseamnă, între altele, climatul social firesc, care presupune funcţionarea normală a instituţiilor statului, menţinerea liniştii cetăţenilor şi respectarea drepturilor acestora.
• În consecinţă, se poate considera că există o stare de pericol pentru ordinea publică atunci când este posibil să se producă o încălcare a regulilor de convieţuire socială la care şi art. 1 din N.C.pr.pen. se referă, ca urmare a lăsării în libertate a inculpaţilor - fie prin activitatea acestora posterioară faptei, fie prin reacţia declanşată în cadrul societăţii de fapta comisă.
• (…) faptele, presupus săvârşite de inculpaţi, sunt de natură să provoace o puternică rezonanţă în cadrul societăţii; în consecinţă, lipsa unei reacţii prompte a sistemului judiciar şi lăsarea inculpaţilor în libertate la momentul procesual de faţă ar induce perturbări grave ale disciplinei publice, ale respectului faţă de lege, stimulând temerea colectivă că justiţia nu este eficientă împotriva unor fapte deosebit de periculoase - generând astfel un sentiment acut de insecuritate.
• Chiar dacă presupusa activitate infracţională s-a derulat în perioada 2011-2012, nu se poate susţine că trecerea timpului a diluat pericolul social generat, întrucât ar însemna să se ignore nu numai caracterul evident clandestin al unor astfel de acţiuni, contextul, modalitatea şi mai ales momentul în care s-a ajuns la devoalarea acestora, dar şi impactul mai mult decât actual şi de rezonanţă în societatea românească.
• Nu trebuie ignorat că cei doi inculpaţi au înţeles să urmărească obţinerea unor foloase substanţiale de pe urma persoanelor interesate să rezolve pe căi ilicite anumite probleme judiciare. O astfel de optică, în care „dreptatea” şi de ce nu, faţă de specificul cauzelor ce constituiau finalitatea demersurilor ilicite făcute, „libertatea” au devenit o marfă ce se poate cumpăra şi vinde, apare ca inadmisibilă, valorile sociale atinse fiind multiple, cea mai importantă, în opinia judecătorului, fiind lezarea încrederii în sistemul judiciar şi în autoritatea judecătorească în condiţiile în care,prin presupusele acţiuni întreprinse, inculpaţii au acreditat ideea că justiţia este la discreţia influenţelor lor, gata să abdice de la atributele şi încrederea de care trebuie să se bucure într-o societatea democratică.

Curtea de Apel Bucuresti va judeca vineri, 27 iunie, contestatia lui Mircea Basescu fata de decizia instantei de a-l aresta preventiv pentru 30 de zile, intr-un dosar in care este cercetat de DNA pentru trafic de influenta. Pe 20 iunie, Tribunalul Bucuresti a decis arestarea lui Mircea Basescu, la cererea procurorilor DNA, insa hotararea instantei nu este definitiva.

De asemenea, instanta a emis un mandat de arestare si pe numele lui Marian Capatina, cel care a intermediat banii luati de Mircea Basescu de la familia lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial.

In prezent, Mircea Basescu si Marian Capatina se afla in arestul Politiei Capitalei.

Potrivit DNA, in perioada 20 februarie 2011 - 22 februarie 2012, Mircea Basescu a primit suma de 250.000 de euro de la un denuntator (Florin Anghel), prin intermediul inculpatului Marian Capatina, in schimbul promisiunii ca va interveni pe langa magistratii investiti cu solutionarea cauzei referitoare la infractiunea savarsita de tatal sau (Sandu Anghel), precum si a altor cereri incidente in respectiva cauza, in scopul de a obtine o hotarare favorabila, fie condamnarea la o pedeapsa mai mica, fie punerea in libertate.

La inceputul anului 2011, dupa ce fata de Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, s-a luat masura arestarii preventive de catre Tribunalul Olt, fiul acestuia, Florin Anghel, i-a remis lui Marian Capatina suma de 250.000 de euro, la cererea acestuia din urma si in schimbul promisiunii ca banii vor fi remisi mai departe lui Mircea Basescu, pentru ca acesta sa intervina pe langa magistratii investiti cu solutionarea cauzei referitoare la infractiunea savarsita de Bercea Mondial si a altor cereri incidente in respectiva cauza.

Ulterior, pentru ca Bercea Mondial nu a fost pus in libertate, Florin Anghel i-a remis si suma de 350.000 de euro lui Marian Capatina.

Intervalul in care Florin Anghel i-a remis sume de bani lui Marian Capatina este cuprins intre 20 februarie 2011 (data luarii masurii arestarii preventive fata de Bercea Mondial) si 22 februarie 2012 (data pronuntarii hotararii de condamnare la instanta de fond).

Din suma totala de 600.000 de euro, Mircea Basescu a primit 250.000 de euro in schimbul promisiunii ca, prin influenta pe care o are asupra magistratilor, poate obtine o solutie favorabila pentru Bercea Mondial, adica va obtine fie o pedeapsa mai mica, fie punerea in libertate.