Insarcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la Bucuresti, Duane Butcher, a declarat, intr-un interviu pentru HotNews.ro, ca din luna iulie in Romania va fi trimis un nou insarcinat cu afaceri, Dean Thompson, pana la sosirea noului ambasador si ca Washingtonul face “eforturi mari sa gaseasca o persoana”. Butcher a preluat conducerea misiunii dupa plecarea ambasadorului Mark Gitenstein in decembrie 2012. Insarcinatul cu afaceri ad-interim sustine ca privind la evenimentele din Ucraina si declinul increderii in institutii de acolo arata de ce Romania trebuie sa continue lupta anticoruptie. In opinia sa, Parlamentul ar trebui “sa organizeze un vot public cu privire la ridicarea imunitatii” si ca ceea ce ar considera americanii normal este “o imunitate limitata, care sa acopere doar declaratiile facute in plenul Parlamentului”.
Clipul a fost realizat cu echipament NIKON
Rep: Domnule Butcher, va multumim foarte mult ca va aflati alaturi de noi in aceasta dimineata. Voi incepe cu o intrebare pe care v-o adreseaza toata lumea. Va apropiati de incheierea mandatului dumneavoastra in Romania, dar cine va fi urmatorul ambasador al SUA in Romania, domnule Butcher?
Duane Butcher: Da, din pacate ma apropii de finalul celor aproape trei ani petrecuti in Romania. A fost o perioada minunata si sunt extrem de trist ca plec pentru ca aici intotdeauna se intampla ceva interesant. Inca nu va pot spune cine va fi noul ambasador american. Stiu ca Washingtonul face mari eforturi sa gaseasca o persoana. Va pot spune ca dupa plecarea mea va fi un nou insarcinat cu afaceri al SUA, Dean Thompson, care va sosi in luna iulie si va prelua functia mea. El va fi insarcinat cu afaceri pana la sosirea unui ambasador.
Rep: Asadar, va mai trece timp.
DB: Va mai trece timp, dar impresia mea e ca eforturile de a gasi o persoana s-au intensificat.
Rep: Puteti face o evaluare a angajamentelor luate de guvernul Ponta in cursul vizitei premierului la Washington, in octombrie 2013. La acel moment, prim-ministrul si-a luat o serie de angajamente referitoare la statul de drept, neimplicarea in treburile justitiei etc. In ce masura au fost acestea indeplinite?
DB: Intalnirea din luna octombrie dintre vicepresedintele Biden si prim-ministru a fost foarte buna, iar vicepresedintele a spus foarte clar de ce este atat de important atat pentru SUA, cat si Romania, ca Romania sa aiba succes, iar acesta va depinde de succesul luptei impotriva coruptiei. In luna octombrie nu stiam cum va evolua situatia din Ucraina, insa unul dintre lucrurile spuse de vicepresedinte a fost ca este important ca Romania sa reuseasca, pentru a servi drept model pentru restul tarilor din regiune, inclusiv Ucraina. Cred ca atunci cand privim evolutiile din Ucraina si declinul increderii in institutii, vedem de ce este atat de important sa continuam aceasta lupta, sa existe institutii puternice si independente. Cred ca prim-ministrul a inteles foarte bine acel mesaj si am vazut in multe dintre declaratiile sale ca a inteles ca atat pentru SUA, cat si pentru Romania, este foarte important sa continue lupta impotriva coruptiei.
Rep: Unii pot spune ca am avut „Martea Neagra”, cand majoritatea a incercat sa distruga legislatia anticoruptie.
DB: Urmarim cu mare atentie evolutia lucrurilor si cu certitudine am fost foarte dezamagiti sa vedem acele initiative, insa daca priviti ansamblul masurilor luate de guvern de la intalnirea din octombrie pana in prezent, trebuie spus ca Romania a continuat sa inregistreze progrese in lupta pentru combaterea coruptiei si ne asteptam ca acestea sa continue.
Rep: Credeti ca este posibil sa se petreaca o noua Marti Neagra? Credeti ca guvernul a inteles ca nu poate continua pe aceasta cale?
DB: Comunitatea internationala, de fapt chiar Romania insasi, a explicat foarte clar cat de dezamagitor ar fi sa vedem noi astfel de miscari, incercari de a pune unele persoane mai presus de lege, de a lua masuri care stabilesc diferente intre categoriile de persoane si afecteaza egalitatea de tratament in fata legii.
Intrebare: Asadar, cum evaluati disponibilitatea guvernului si a majoritatii parlamentare de a sprijini lupta anticoruptie?
Raspuns: Noi am subliniat importanta luptei impotriva coruptiei si a existentei unor institutii puternice si independente continuu, asa cum a vazut probabil toata lumea atunci cand vicepresedintele Biden a venit in Romania. El a vorbit extrem de elocvent si a exprimat in modul cel mai convingator si mai clar pozitia SUA cu privire la lupta anticoruptie in fata unei audiente constituite din oameni extrem de influenti: romani de toate varstele, politicieni influenti, lideri ai tinerilor, reprezentanti ai statului de drept. Cred ca acel mesaj a fost consolidat ulterior de vizitele reprezentantilor Senatului, de Secretarul Apararii. Cred ca este foarte clar pentru majoritatea din Parlament si pentru toti parlamentarii si membrii Guvernului cat de important este ca lupta impotriva coruptiei si pentru statul de drept sa continue.
Rep: Este important sa facem acest lucru insa inca avem probleme in Romania, iar reprezentanti ai Departamentului de Justitie, echipa de senatori americani veniti recent in vizita in Romania au criticat ferm imunitatea de care se bucura parlamentarii romani in caz de arestare, retinere sau perchezitie. Problema e complicata, asa cum stiti, poate, deoarece doar prin modificarea Constitutiei acest tip de imunitate s-ar putea elimina si in aceasta situatie cum vedeti atunci rezolvata problema imunitatii alesilor? Cine ce are de facut?
DB: Nu este rolul meu sa prescriu masuri concrete pentru reforme juridice, care sa fie incluse in contextul romanesc, insa pot spune ca aceasta idee de imunitate este straina SUA, este ceva ce ii surprinde pe procurorii si judecatorii nostri. Atunci cand vin in vizita (in Romania) observa acest lucru si sunt surprinsi. In ce priveste masurile ce se pot lua, un pas foarte clar este urmatorul: Parlamentul poate vota sa ridice imunitatea, sa-i lase pe cei acuzati sa ajunga in fara instantei, urmand ca aceasta sa stabileasca daca sunt vinovati sau nevinovati. Un alt pas ar putea fi organizarea unui vot public cu privire la ridicarea imunitatii. Cred ca acesta ar fi un pas relativ usor. Romania este cea care trebuie sa hotarasca, insa ce ar considera americanii normal este o imunitate limitata, care sa acopere doar declaratiile facute in plenul Parlamentului. E ceea ce ni se pare noua potrivit. Credem ca este foarte important ca niciun cetatean sa nu fie mai presus de lege.
Rep: Asadar transparenta este o parte.
DB: Transparenta ar fi un pas intermediar. Stiu ca se iau masuri pentru a incuraja acest lucru.
Rep: Dupa intalnirea Ponta-Biden din octombrie 2013, Casa Alba a emis un comunicat in care spunea: „Cei doi lideri au convenit de asemenea asupra importantei extinderii comertului si investitiilor intre cele doua tari si si-au aratat sustinerea pentru negocierile din cadrul Parteneriatului Transatlantic pentru Comert si Investitii, care are potentialul de a genera cresteri semnificative in numarul deja substantial de locuri de munca sustinute prin comertul si investitiile dintre SUA si UE.” Cum evaluati sustinerea partii romane pt TTIP?
DB: Romania este unul dintre cei mai puternici sustinatori din UE ai TTIP. Anticipam ca va ramane un sustinator foarte puternic pe masura ce intram in faza foarte dificila a negocierilor. Un lucru oarecum unic constatat in Romania: aici nu exista foarte multa dezbatere pe aceasta tema. Am impresia ca in randul partidelor exista sustinere uniforma pentru TTIP, lucru pe care il apreciem foarte mult.
Rep: Aceasta este o veste foarte buna dar aici avem un detaliu cel putin interesant de mentionat. Romania are parteneriat strategic cu Statele Unite, Romania sustine TTIP, dar compania TAROM controlata de stat nu are linii aeriene directe cu SUA. In schimb, guvernul Ponta si-a manifestat intentia de a deschide doua linii aeriene cu China prin compania TAROM, desi nu avem un parteneriat strategic cu China. Considerati necesara o linie directa cu Statele Unite?
DB: Nu as judeca niciodata forta unui parteneriat dupa programul companiilor de zbor. Presupun ca aceste decizii se iau in functie de conexiuni si de piata deservita. E foarte usor sa ajungi in SUA de aici. In ce priveste calitatea parteneriatului strategic as prefera sa judecam in functie de colaborarea Romania-SUA pe scena internationala, in ONU, Consiliul Uniunii Europene, in geopolica. Sa judecam in functie de colaborarea militara, de sustinerea acordata de Romania Aliantei in Afganistan, sau luptei impotriva pirateriei in Oceanul Indian. As mentiona numarul mare de soldati care trec prin Baza Mihail Kogalniceanu in drumul dinspre Afganistan spre casa, ori amplasamentul sistemului de aparare antiracheta, care se construieste la Deveselu. Cred ca daca priviti toate aceste lucruri, veti vedea ca parteneriatul nostru este foarte robust si ca alegerea programului curselor de zbor este ceva destul de irelevant.
Rep: Dar ii poate deranja pe cetatenii obisnuiti. Am cunoscut cateva persoane venite din SUA care au fost indignate ca Romania nu are zboruri directe catre SUA.
DB: As ezita sa stabilesc zboruri in functie de preocuparile politice. Cred ca aceste decizii se iau in functie de piata, iar piata transatlantica este enorma si exista multe companii care transporta oameni peste Atlantic. Presupun ca TAROM este capabila si evalueaza constant daca merita sa stabileasca o cursa spre SUA, daca exista piata, daca pot concura adecvat. Daca sunt de parare ca rutele spre est sunt mai rentabile, cred ca este rezonabil sa se indrepte in acea directie.
Rep: Revenind la tema anticoruptie, vicepresedintele Biden si alti importanti oficiali americani au atras atentia asupra oligarhilor din Estul Europei care pun in pericol democratia, dar au facut referire si la Romania si Bulgaria. Cele doua tari au fost mentionate in toate discursurile. Unul din ei, Sebastian Ghita, a declarat la HotNews.ro ca doreste sa-si diminueze acest timp de influenta si a admis ca repozitionarea sa vine pe fondul acestor semnale transmise de oficialii americani. Cat de credibil vi s-a parut gestul sau?
DB: Ne-am exprimat anterior preocuparea cu privire la concentrarea puterii presei din Romania in mainile unui numar mic de persoane si la un prea mare amestec al intereselor de afaceri in presa si salutam orice initiativa care ne duce in directia asigurarii unei mediu de presa independent si profesionist.
Rep: Dar il credeti cand spune aceste lucruri?
DB: Nu pot comenta cu privire la o anume persoana.
Rep: Ati include o persoana ca Sebastian Ghita in categoria oligarhilor care pot distruge democratia?
DB: As ezita sa folosesc astfel de etichete pentru orice persoana.
Rep: Sa mergem mai departe. Agentia Stratfor avansa urmatorul scenariu in urma cu o saptamana: „Vom vedea ca Statele Unite incep sa adopte o strategie la Marea Neagra, centrata pe Romania. Rusii au pastrat Sevastopolul, deoarece capacitatea navala in Marea Neagra este foarte importanta. O strategie care imbunatateste capacitatea navala a Romaniei si aduce avioane americane in regiune va reprezenta o amenintare pentru flota rusa. Ar extinde, de asemenea, capacitatile defensive ale Georgiei si ar proteja traseul indispensabil pentru orice conducte care pleaca din Azerbaidjan. Mai simplu, o flota rivala competenta la Marea Neagra ar crea probleme pentru Rusia, in special in cazul in care regimul ucrainean supravietuieste si Crimeea este izolata”. Cum comentati acest scenariu prezentat de Stratfor?
DB: Cred ca dl. Friedman este un o voce interesanta, care te face sa reflectezi la strategia din regiune, insa cred ca este foarte important sa retinem ca nu vorbeste in numele SUA si ca scrierile sale nu reflecta strategia sau politicile SUA, nu neaparat.
Rep: Am inteles ca nu puteti detalia.
DB: Cred ca in prezent ne concentram asupra masurilor de asigurare a regiunii. Incercam sa demonstram tuturor ca NATO este foarte sigura si ca membrii Aliantei sunt foarte pregatiti sa apere tarile membre din regiune.
Rep: Europa se teme de o noua criza a gazelor similara cu cea din 2009, dupa ce Rusia a decis sa sisteze livrarile catre Ucraina. In acest context, Romania ar trebui sa accelereze activitatile de explorare a gazelor de sist in eventualitatea exploatarii lor?
DB: Cu multe luni inainte de evolutiile crizei din Ucraina a fost clar ca Romania poate juca un rol important in asigurarea unei mai bune securitati energetice a Europei. Acest lucru include cu siguranta cercetarea posibilitatii de explorare a resurselor neconventionale de gaze, imbunatatirea transportului si analizarea zacamintelor marine de gaze, economiile si modernizarea cailor de transport, energia regenerabila si multe alte surse, insa cred ca este important ca toate tarile europene, si mai ales Romania, data fiind istoria sa, sa analizeze toate modalitatile de crestere a securitatii energetice.
Rep: Credeti ca ce se intampla in Ucraina, in Rusia, va grabi explorarea si exploatarea gazelor de sist?
DB: Cred ca in acest moment, acest lucru se bazeaza mult mai mult pe rezolvarea provocarilor de ordin tehnic, asadar nu sunt sigur ca preocuparea politica ar putea grabi procesul, dar cred ca sistarea livrarii de gaze catre Ucraina va fi cu siguranta un factor in momentul in care Romania va decide daca va exploata gaze de sist.
Rep: Ne apropiem de sfarsitul acestui interviu, domnule Butcher, asa ca va voi ruga sa faceti o evaluare a acestei regiuni, in special a acestei tari, in ultimii patru ani. Cu ce imagine a acestei tari va veti intoarce acasa? Este Romania mai aproape de un model oriental de democratie (Turcia, sa zicem) sau mai apropiata de modelul occidental?
DB: Nu cred ca democratia este orientala sau occidentala. Exista cu siguranta multe democratii in Europa de Vest, democratia este buna pentru toata lumea. Insa as spune si ca pentru mine este evident ca Romania are radacini ferme in traditia vestica, este o tara europeana al carei loc este in Europa care are, si ma astept sa aiba in viitor, un parcurs similar altor tari din Vest. Cred ca romanii sunt uneori prea duri cu ei insisi; poate spre binele lor. De multe ori, romanii nu vad progresele inregistrate. Ne facem griji pentru provocarile viitoare, sau pentru protejarea progreselor obtinute si nu ne mai dam seama cat de departe a ajuns aceasta tara in 25 de ani, cate progrese s-au facut. Cred ca este important ca uneori romanii sa isi dea seama ca se descurca destul de bine, ca au inregistrat progrese. Privind in jur, vezi ca sunt multe motive de mandrie. Nu inseamna ca trebuie sa ne oprim, e important ca progresele sa fie protejate si continuate.
Plec de aici cu optimism, apreciind si admirand romanii responsabili pentru aceste progrese pentru ca este clar ca nimic nu este usor. Nimeni nu s-a imbogatit pentru ca a intrat in UE, s-au facut multe eforturi, care continua. Exista multi eroi aici. Voi pleca de aici cu amintirea jurnalistilor luptatori, a membrilor diverselor institutii, procurorilor, judecatorilor, romanilor care lupta sa transforme Romania intr-o tara mai buna, sa se asigure ca Romania isi ocupa locul in comunitatea democratiilor occidentale prospere. Cred ca acesta este un act de eroism si pentru mine a fost un privilegiu sa-i cunosc pe oamenii implicati in aceasta lupta.
Va multumesc foarte mult pentru interviu, domnule Butcher.
Carte de vizita Duane Butcher: Este adjunct al şefului misiunii la Bucureşti din 2011. Anterior acestei functii, a fost însărcinat cu afaceri ad-interim la Taşkent, Uzbekistan si consul general în Germania. Din decembrie 2012, este însărcinat cu afaceri ad-interim. Dupa plecarea ambasadorului Mark Gitenstein, Duane Butcher a preluat practic conducerea misiunii.
Nota: Interviul a fost realizat joi, 19 iunie, in cursul diminetii. Din acest motiv evenimentele referitoare la anchetarea fratelui presedintelui nu au fost abordate in aceasta discutie.
11
7
