Senatoarea PC Cristiana Anghel a initat un proiect de lege, depus pe 13 iunie la Senat, care prevede gratierea pedepselor cu inchisoarea de pana la doi ani inclusiv, exceptie facand persoanele care au savarsit infractiuni precum omor, lovituri sau vatamari cauzatoare de moarte, act sexual cu minor.

Cristiana AnghelFoto: Agerpres

Potrivit proiectului, se gratiaza in intregime pedepsele cu inchisoarea de pana la doi ani inclusiv, pedepsele complementare ale acestora, precum si pedepsele cu amenda, indiferent de modalitatea de executare a pedepsei inchisorii dispusa de instanta.

De asemenea, initiativa prevede ca se gratiaza cu o treime pedepsele cu inchisoarea intre 2 si 5 ani inclusiv, cu o patrime pedepsele cu inchisoarea intre 5 si 8 ani inclusiv, o jumatate pedepsele aplicate persoanelor care au implinit 60 de ani, femeilor gravide, persoanelor cu copii in intretinere cu varsta de pana la 5 ani inclusiv, cu jumatate pedepsele aplicate persoanelor care, conform certificatului medical, sunt diagnosticate cu boli incurabile in faza terminala.

In proiect se precizeaza ca de aceste prevederi nu beneficiaza recidivistii si cei care au savarsit infractiuni precum: omor, determinare sau inlesnire de sinucideri, lovituri sau vatamari cauzatoare de moarte, rele tratamente aplicate minorului, uciderea sau vatamarea nou-nascutului, proxenetism, lipsire de libertate in mod ilegal, act sexual cu minor, corupere sexuala a minorului, talharie, tortura, represiunea nedreapta, evadarea, nerespectarea regimului materialelor nucleare, incest, infractiuni contra securitatii nationale.

In expunerea de motive se arata ca gratierea, act de clementa, este una dintre cele mai complexe si interesante institutii de drept penal, iar gratierea colectiva este un atribut care revine Parlamentului. "Gratierea reflecta imperativele umanismului si este determinata de politica penala sau de ratiuni sociale fata de anumite categorii de condamnati care nu reprezinta un pericol social ridicat.

In aceeasi expunere de motive se mai arata ca, potrivit rapoartelor anuale ale unitatilor din sistemul Administratiei Nationale a Penitenciarelor, capacitatea legala de cazare este cu mult depasita, numarul personalului insuficient, fiind practic dificila realizarea programelor de reabilitare a comportamentului detinutilor, a programelor de reintegrare, a aplicarii regimurilor diferentiate in raport cu situatia juridica, natura infractiunii, durata pedepsei.

Initiatorarea precizeaza ca statisticile arata ca 81% dintre cele peste 3.000 de persoane gratiate colectiv in 2002, cel mai recent an in care Parlamentul a facut un astfel de demers, s-au integrat in societate si nu au mai savarsit o noua infractiune. De asemenea, Anghel precizeaza ca dupa anul 2000 mai multe state UE au adoptat legi sau decrete care privesc amnistia sau gratierea: Portugalia (2000), Belgia (2002), Italia (2006), Slovacia (2004 si 2012), Cehia (2013), Malta (2013).

Initiativa a fost inregistrata la Senat, prima Camera sesizata, pentru dezbatere, pe 13 iunie. Pe 17 iunie proiectul a fost trimis pentru aviz la Consiliul legislativ, cu termen 17 iulie 2014, si pentru punct de vedere la Guvern.

In Parlament mai exista un proiect, din decembrie 2013, pe tema gratierii si amnistiei, care a provocat reactii in mediul politic, inclusiv din partea ambasadelor occidentale la Bucuresti. Acel proiect privind amnistia si gratierea ramane in dezbatere publica cel putin pana in toamna, fiind respinsa, recent, solicitarea PNL de a fi introdus pe ordinea de zi a plenului Camerei pentru respingere. Secretarul Camerei Deputatilor Niculae Mircovici a declarat, marti, dupa sedinta Biroului Permanent, ca in aceasta sesiune parlamentara nu va intra in dezbaterea Camerei proiectul de lege privind amnistia si gratierea.

Seful ANP, Claudiu Bejan, a declarat, joi, ca s-a dovedit ca amnistia si gratierea nu au fost intotdeauna solutii bune, aratand ca in state europene, dupa o gratiere colectiva, multe persoane s-au reintors in penitenciare si ca ar trebui pus accentul pe alternative la incarcerare.