Curtea Constitutionala a Romaniei considera ca faptele mentionate in sesizarea prim-ministrului, imputate presedintelui Romaniei, nu pot fi calificate ca fiind acte sau fapte juridice, intrucat conduita si declaratiile publice, cu evident caracter politic, nu sunt decizionale si nu produc efecte juridic, informeaza Agerpres. CCR a publicat miercuri motivarea deciziei din 21 mai prin care constata ca nu exista un conflict juridic de natura constitutionala intre presedintele Romaniei si Guvern, generat de conduita si declaratiile publice ale sefului statului, sesizare formulata de premier.

"In conditiile in care, potrivit Constitutiei si a legilor in vigoare, presedintele Romaniei nu are nicio atributie in materia pregatirii, organizarii si desfasurarii vreunui tip de scrutin, doar prin conduita si declaratiile publice, presedintele Romaniei nu a afectat si nici nu avea cum sa afecteze atributiile si competentele Guvernului Romaniei in ceea ce priveste organizarea si desfasurarea alegerilor membrilor din Romania in Parlamentul European si a alegerilor partiale pentru Parlamentul Romaniei - Camera Deputatilor si Senat din anul 2014", se precizeaza in documentul transmis de CCR.

Curtea mentioneaza ca, prin decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, a statuat ca ''in activitatea de indeplinire a mandatelor constitutionale ce le revin, reprezentantii autoritatilor publice, prin pozitiile pe care le exprima, au obligatia de a evita crearea unor stari conflictuale intre puteri''.

De asemenea, instanta constitutionala subliniaza ca a remarcat insa ca ''prerogativele constitutionale ca si legitimitatea democratica pe care i-o confera alegerea lui de catre electoratul intregii tari ii impun presedintelui Romaniei sa aiba un rol activ, prezenta lui in viata politica neputand fi rezumata la un exercitiu simbolic si protocolar''.

'Functiile de garantie si de veghe consacrate in art. 80 alin. (1) din Constitutie implica prin definitie observarea atenta a existentei si functionarii statului, supravegherea vigilenta a modului in care actioneaza actorii vietii publice - autoritatile publice, organizatiile legitimate de Constitutie, societatea civila - si a respectarii principiilor si normelor stabilite prin Constitutie, apararea valorilor consacrate in Legea fundamentala. Nici veghea si nici functia de garantie nu se realizeaza pasiv, prin contemplare, ci prin activitate vie, concreta. Avand in vedere aceste considerente, Curtea constata ca presedintele Romaniei poate, in virtutea prerogativelor si a legitimitatii sale, sa exprime opinii si optiuni politice, sa formuleze observatii si critici cu privire la functionarea autoritatilor publice si a exponentilor acestora, sa propuna reforme sau masuri pe care le apreciaza dezirabile interesului national', se spune in motivare.

Judecatorii au statuat ca opiniile, observatiile, preferintele sau cererile presedintelui nu au insa un caracter decizional si nu produc efecte juridice, autoritatile publice ramanand exclusiv responsabile pentru insusirea acestora ca si pentru ignorarea lor.

'In orice caz, exercitarea de catre presedinte a unui rol activ in viata politica si sociala a tarii nu poate fi caracterizata ca un comportament contrar Constitutiei. (a se vedea Avizul consultativ nr.1 din 5 aprilie 2007 privind propunerea de suspendare din functie a presedintelui Romaniei, Traian Basescu)', mai arata ei.

Potrivit CCR, interdictiile prevazute de Constitutie, conform carora, in timpul mandatului, presedintele Romaniei nu poate fi membru al unui partid si nu poate indeplini nicio alta functie publica sau privata, ''nu exclud posibilitatea exprimarii, in continuare, a opiniilor politice, a angajamentelor si a scopurilor prezentate in programul sau electoral ori sa militeze si sa actioneze pentru realizarea acestora, cu respectarea prerogativelor constitutionale''.

'Mai mult, 'functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate, prevazuta de art.80 alin.(2) teza a doua din Constitutie, impune impartialitate din partea presedintelui Romaniei, dar nu exclude posibilitatea exprimarii opiniei sale privind modul optim de solutionare a divergentelor aparute' si nu ii confera calitatea de competitor politic. (...) Analizand semnificatia juridica a institutiei imunitatii, Curtea constata ca aceasta este o garantie constitutionala, o masura de protectie juridica a mandatului, care are menirea sa asigure independenta titularului mandatului fata de orice presiuni exterioare sau abuzuri', se mai sustine in motivare.

Judecatorii subliniaza ca garantia prevazuta la art.72 alin.(1) din Constitutie incurajeaza titularul mandatului in adoptarea unui rol activ in viata politica a societatii, intrucat inlatura raspunderea juridica a acestuia pentru opiniile politice exprimate in exercitarea functiei de demnitate publica.

In ceea ce priveste cererea premierului, prin care se solicita pronuntarea unei decizii prin care sa se stabileasca in mod clar daca presedintele poate face campanie electorala in favoarea unei formatiuni politice, Curtea a retinut ca aceasta excedeaza competentei sale de solutionare in cadrul atributiei referitoare la solutionarea unui conflict juridic de natura constitutionala dintre autoritatile publice.

'Astfel, prin pronuntarea unei decizii in conditiile solicitate de prim-ministru, Curtea nu ar solutiona un conflict intre autoritatile publice, ci ar urma sa aprecieze, in mod independent de existenta vreunui conflict, daca conduita si declaratiile publice ale presedintelui constituie activitate de propaganda cu scopul de a determina alegatorii sa isi exprime voturile in favoarea unor competitori electorali, si, subsecvent, sa stabileasca daca o atare activitate este sau nu conforma cu Constitutia', se mai mentioneaza in motivare.