„Slava Ukraina” este salutul cu care Tetyana şi-a întâmpinat prietenii în faţa unei secţii de votare din Irpin, un orăşel din apropierea Kievului.

Deşi de etnie rusă, Tetyana, o contabilă de 48 de ani, a purtat în ziua votului pentru alegerile prezidenţiale din Ucraina o cămaşă tradiţională ucraineană. La fel şi Eduard, un manager care a venit la vot însoţit de copiii săi.

La secţiile unde au votat Tetyana şi Eduard au apărut şi 5 membri ai mişcării Pravîi Sektor care au dorit să se asigure că aceste alegeri, „esenţiale pentru viitorul Ucrainei”, se desfăşoară în condiţii de securitate deplină.

Peste 100 dintre membrii acestei grupări extremiste, care a avut un candidat la prezidenţiale, au patrulat duminica trecută secţiile de votare din zona Kievului, unii dintre ei îmbrăcaţi în civil, alţii în uniforme kaki.

Coordonatorul echipei întâlnite la Irpin, Petro Maslenciuk, un avocat de 38 de ani, mi-a arătat o hârtie care ar dovedi acordul autorităţilor de la Kiev pentru prezenţa lor acolo. Documentul purta însă doar ştampila Pravîi Sektor. Un înalt oficial din structurile de securitate ucrainene a negat că radicalii ar fi primit o astfel de aprobare.

Cinci membri Pravîi Sektor în faţa unei secţii de votare din Irpin, Ucraina(foto: HotNews)

„Pravîi Sektor sunt un tigru de hârtie folosit de propaganda rusă”, mi-a spus oficialul. Într-adevăr, dacă ne ghidăm după rezultatele alegerilor prezidenţiale din Ucraina, candidaţii extremişti au obţinut sub 3% din totalul voturilor.

O PÂNZĂ LIPICIOASĂ

Câştigător încă din primul tur şi noul preşedinte al Ucrainei este Petro Poroshenko. Omul de afaceri este poreclit la Kiev „oligarhul dulce”, datorită afacerilor de succes cu ciocolata Roshen. În urmă cu doar câteva luni, în toamna lui 2013, Poroshenko era cotat în sondaje cu doar 6%, dar a câştigat simpatia populaţiei susţinând de la început protestele din Euromaidan.

Deşi este beneficiarul unui vot covârşitor, Petro Poroshenko va fi un preşedinte mai puţin puternic decât a fost Viktor Yanukovici. Actuala coaliţie de la Kiev este fragilă căci îşi datorează majoritatea facţiunilor care au dezertat din Partidul Regiunilor, fosta grupare a lui Viktor Yanukovici. Fără votul acestor facţiuni, Poroshenko nu poate face mare lucru.

Este motivul pentru care va încerca să declanşeze alegeri parlamentare anticipate, dar împotriva acestora se pronunţă atât Iulia Timoshenko, marea învinsă de duminică, cât şi puternicii oligarhi Rinat Ahmetov (cu baza în Donetsk) şi Ihor Kolomoyskyi (guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk), care controlează şi ei un număr important de deputaţi.

Biroul Iuliei Timoshenko din sediul partidului ei(foto: HotNews)

O altă sarcină dificilă pentru Poroshenko este stârpirea corupţiei, care a ajuns în Ucraina la un nivel de neimaginat chiar şi pentru România. Dacă cele 70 de miliarde de dolari care au fost furate în ultimii trei ani din bugetul Ucrainei ar fi recuperate, atunci Kiev-ul nu ar mai avea nevoie de un împrumut de la FMI.

INGREDIENTE EXPLOZIVE

Cap de listă pe agenda noului preşedinte al Ucrainei rămâne însă criza din Donetsk şi Luhansk. Orice dialog cu separatiştii pro-ruşi va fi refuzat, mi-a spus, in timpul unei intalniri organizate de German Marshall Fund, unul dintre consilierii apropiaţi ai noului preşedinte al Ucrainei: „ne-am angaja într-un dialog cu liderii legitimi din regiune, dar Kremlinul împiedică în prezent acest dialog”.

Nodul gordian al crizei ucrainene poate fi tăiat doar de occidentali, crede noua elită politică de la Kiev: „suntem supăraţi deoarece Occidentul nu adoptă sancţiuni economice mai dure împotriva Rusiei. Aceste sancţiuni ar putea substitui acţiunile noastre militare şi ar putea cruţa multe vieţi”.

Însă valul de xenofobie care se ridică în Uniunea Europeană nu este de bun augur pentru ucrainenii care privesc cu multă speranţă spre europeni. Aproape toţi cei cu care am discutat în aceste zile la Kiev se aşteaptă ca UE să ridice obligativitatea vizelor în mai puţin de 18 luni.

Greu de crezut că politicienii europeni, înspăimântaţi de victoria partidelor extremiste în mai multe state UE importante, vor accepta să deschidă larg porţile ţărilor lor pentru 42 de milioane de ucraineni.

În aceste condiţii, patriotismul sănătos care străbate în prezent Ucraina s-ar putea transforma mâine într-un naţionalism radicalizat. Ingredientele periculoase sunt deja aşezate pe raft:

• un preşedinte popular, dar blocat în pânza complicată a jocurilor de putere de la Kiev;

• un premier nevoit să ia măsuri care lovesc buzunarele ucrainenilor pentru că doar astfel falimentul statului poate fi evitat;

• un vecin foarte agresiv – Rusia.

Lipsiţi de protecţia şi susţinerea activă a Uniunii Europene, dezamăgirea îşi va face rapid apariţia la Kiev şi în restul Ucrainei.

Este meritul ucrainenilor că, astăzi, partidele extremiste au pierdut clar alegerile. Dar va fi şi vina europenilor dacă, peste un an sau doi, un tigru de hârtie precum Pravîi Sektor va începe să muşte cu adevărat.

Căci în vremuri de război, cum sunt cele prin care trece Ucraina, oamenii caută întotdeauna pe cineva care să-i apere.

Graffiti patriotic în Kiev: „Ei ne apără cu aripile lor”